Mini-pădure urbană în zona Plopii fără soţ

Propunerea vizează extinderea parcului de joacă din zona Plopii fără soț într-un parc public de mari dimensiuni, împreună cu albia pârâului Vămășoaia * pe suprafața extinsă, s-ar putea amenaja și terenuri de sport cu acces gratuit, precum și plantări de arbori * pădurea urbană miniaturală ar putea fi fi realizată după conceptul dezvoltat de biologul japonez Akira Miyawaki, fiind vizată o suprafata împădurită cu specii lemnoase autohtone, cu creștere rapidă și densitate mare și care să contribuie semnificativ la îmbunătățirea condițiilor climatice locale

În Iaşi, de aproape 150 ani nu s-a construit niciun parc de mari dimensiuni, deși populația orașului a crescut de 10 ori. Practic, cele două mari parcuri din oraş, Parcul Expoziţiei, cu o suprafaţă de  5,4 hectare și Parcul Copou, cu cele 10 hectare ale sale (ambele amenajate în secolul XIX) sunt singurele areale care reuşesc să menţină Iaşul la o cotă apropiată de cerinţele organismelor europene: normele Uniunii Europene impun minim 26 metri pătraţi spațiu verde/locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății impune minim 50 metri pătraţi de spațiu verde/locuitor. Una dintre mișcările de eschivare făcute de Iași față de Uniunea Europeană a fost trecerea în  registrul spațiilor verzi a cimitirelor, a albiilor râurilor sau chiar spațiul cuprins între șosea și trotuar, însă dacă, așa cum e şi normal, s-ar scoate din statistici cimitirele, Iaşul ar rămâne cu aproximativ 12 metri pătraţi de spațiu verde/locuitor în loc de 18 metri pătraţi cât are în prezent.

Nu-i mai puţin adevărat că s-au întreprins eforturi pentru creşterea suprafeţei verde. Reamenajările spaţiilor dintre blocuri, proiectele vizând reconversia urbană a altor areale şi reglementările impuse dezvoltatorilor imobilari sunt paşi concreţi făcuţi în acest sens, însă nu şi suficienţi. Mai nou, au apărut propuneri vizând demararea de către municiplitate a procedurilor de achiziție în vederea cumpărării unor terenuri în vederea amenajării unor mini-păduri

Urbane. Potrivit consilierilor locali, o astfel de zonă ar putea fi Plopii fără soţ. „Cartierul Bucium este în plină expansiune imobiliară, însă lipsesc spațiile de promenadă și relaxare pentru rezidenți. Propunerea vizează extinderea parcului de joacă din zona Plopii fără soț într-un parc public de mari dimensiuni, împreună cu albia pârâului Vămășoaia. Pe suprafața extinsă, s-ar putea amenaja și terenuri de sport cu acces gratuit, precum și plantări arbori. Pădurea urbană miniaturală va fi realizată după conceptul dezvoltat de biologul japonez Akira Miyawaki, fiind vizată o suprafata împădurită cu specii lemnoase autohtone, cu creștere rapidă și densitate mare și care să contribuie semnificativ la îmbunătățirea condițiilor climatice locale”, se arată într-un proiect de hotărâre iniţiat de Răzvan Timofciuc (USR).

Întreţinere facilă

Potrivit acestuia, lucrările de amenajare se pot executa cu material forestier şi floricol, adaptat climei, provenit din pepiniere şi alte plantaţii de arbuşti decorativi care, prin proprietăţile lor biologice şi morfologice, au o valoare

estetică şi ecologică şi nu afectează sănătatea populaţiei şi biosistemele existente. Singurele lucrări de întreținere necesare vor fi 2-3 udări pe timpul verii, care pot fi suplimentate până la 10 udări în cazul unei veri secetoase. Activitățile de întreținere (udare, cosirea ierbii dintre arborii plantați etc.) vor fi asigurate de Primăria Iași, prin SC Servicii Publice.

Finanţare prin PNRR

În ceea ce priveşte finţanţarea unui astfel de proiect, în PNRR, este alocată suma de 730 milioane de euro pentru înființarea de păduri urbane, care vor îmbogăți spațiile verzi actuale, insuficiente ca suprafață și diversitate. „Aceste păduri urbane se vor înființa folosind o mare diversitate de arbori și arbuști din specii native și vor avea densități mari astfel încât să se constituie în plămâni verzi care vor aduce beneficii multiple cum ar fi: purificarea aerului, reducerea zgomotului, stocarea carbonului, reducerea temperaturii aerului, reducerea anxietății și implicit a îmbunătățirii sănătății publice”, mai arată iniţiatorul proiectului. Lucian STATE

* * *

 

La nivelul Iașului, cartierele considerate cele mai „verzi” sunt Copou, Tătărași, Tudor Vladimirescu, Bucium și Galata. De asemenea, cele mai mari suprafețe de spații verzi sunt atribuite în zona Ciric, Grădina Botanică, Parcul Expoziţiei şi Parcul Copou, numai acestea patru totalizând jumătate din cele aproape 700 de hectare de spaţii verzi din oraş.