Pelerinaj la Sfânta Parascheva. Coada la rugăciune a depășit 6 km!

* de vineri seara, numărul celor aflați la rând a depășit orice estimare * în mod constant au fost aproximativ 50.000 de pelerini la rând, iar timpul de așteptare a ajuns și la 15 ore * nici frigul și nici ploaia nu i-a speriat, oamenii au venit să îi spună Sfintei Cuvioase Parascheva rugile lor * mulți s-au rugat și la Sfântul Pantelimon, ale cărui moaște au fost aduse la Iași * peste 200.000 de pelerini s-au închinat la Sfântă * la Slujba Liturgică vor fi mai mulţi ierarhi, atât din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cât şi din alte Biserici Ortodoxe Surori * nu vor lipsi unii dintre cei care şi-au anunţat participarea la alegerile prezidențiale: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, Mircea Geoană, Ludovic Orban şi Cristian Diaconescu

Pe șase kilometri s-a întins constant rândul de pelerini veniți la Iași să se roage la moaștele celor doi sfinți. Orele lungi de așteptare nu au fost tocmai ușoare, așa ca preoții și autoritățile i-au îndemnat constant la răbdare.

Tradiționala procesiune oficiată cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, „Calea Sfinților”, a adunat în cursul serii de vineri, 11 octombrie, în jur de 27.500 de pelerini în rugăciune pe străzile Iașului.

La pelerinaj au participat zeci de preoți, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Zecile de mii de credincioși cu flori și lumânări în mână au străbătut Iașul alături de racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.

Ziua cea mare, închinată Ocrotitoarei Moldovei

În ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9,30, pe scena amplasată la limita cu pietonalul Ştefan cel Mare, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane din Iaşi. La Slujba Liturgică vor fi mai mulţi ierarhi, atât din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cât şi din alte Biserici Ortodoxe Surori: din Patriarhia Ecumenică - Înaltpreasfinţitul Părinte Nikitas, Arhiepiscop de Thyatera şi Marea Britanie; din Biserica Ortodoxă a Macedoniei - Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Strumiţa; Preasfinţitul Părinte Romanos, Episcop-vicar al Patriarhiei Antiohiei şi Secretar al Sfântului Sinod;  Preasfinţitul Părinte Grigorios, Episcop de Mesaoria din Biserica Ortodoxă a Ciprului.

De asemenea, vor fi prezenţi şi  PS Qais, episcop de Erzurum, ierarhi înconjuraţi de preoţi şi diaconi din ţară şi străinătate, şi i-aş aminti aici pe părinţii din Sfântul Munte Athos, de la Mănăstirea Sfântul Pavel, cei care însoţesc Sfintele Moaşte Ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon.

Răspunsurile liturgice sunt oferite anul acesta de Corul Operei Naţionale Române din Iaşi.

Pentru credincioşii care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, Slujba Liturgică va putea fi urmărită şi de la distanţă, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locaţii. „Este ziua cea mare, închinată Ocrotitoarei Moldovei, ziua în care pe toţi ne uneşte credinţa în Dumnezeu şi dragostea pentru Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a spus Lucian Apopei, directorul de Comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor.

La manifestările religioase de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi vin mai mulţi candidaţi la alegerile prezidenţiale. Printre cei care şi-au anunţat participarea sunt Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, Mircea Geoană, Ludovic Orban şi Cristian Diaconescu. Rămâne de văzut unde va sta fiecare dintre ei, pe scena specială sau pe pietonalul Ştefan cel Mare, lângă oamenii de rând.

„Aici nu se culeg voturi”

Ludovic Orban, unul dintre candidaţii la prezidenţiale, a venit de duminică în pelerinaj la Iaşi. Europarlamentarul Diana Şoşoacă nu a ratat ocazia de a se face văzută în public la Iaşi, mai ales pe reţelele de socializare. Cristian Diaconescu foloseşte şi el Sărbătoarea Sfintei Parascheva pentru a-şi lansa candidatura la prezidenţiale. Rămâne de văzut dacă foştii prieteni, acum rivali politici, Ciucă şi Ciolacu, îşi vor arunca vreo vorbă sau privire de lângă racla cu moaştele sfinte. Cert este că fiecare va vizita câte un spital cu care social democraţii şi liberalii se vor lăuda în cele două campanii electorale.

Şeful Forţei Drepte, Ludovic Orban a venit de duminică la Iaşi, să îi întâlnească pe candidaţii la Parlamentare. Înainte a ţinut şi o conferinţă de presă în care a ţinut să menţioneze că deşi a venit şi pentru Sfânta Parascheva „ca un simplu pelerin”, aşa cum procedează de altfel aproape în fiecare an pe data de 14 octombrie. „Vin la Iaşi aproape în fiecare an, cum vin aproape în fiecare an la Iaşi şi de 24 ianuarie. Am venit într-o zi superbă să mă bucur alături de ceilalţi români de acest pelerinaj şi să ne umplem sufletul de credinţă şi de iubire”, a spus Ludovic Orban.

Candidatul la preşedinţie a transmis şi un mesaj politicenilor care practică pelerinajul mai ales în anii în care sunt alegeri. „Orice candidat la Preşedinţie care îşi imaginează că poate să culeagă voturi venind la Sfânta Parascheva numai în anul electoral face o greşeală gravă. Aici nu se culeg voturi. Aici, dacă vii, vii cu alte scopuri. Nu cred că cine are păcate se poate considera absolvit numai că vine în pelerinaj. Nu astfel va lua un candidat mai multe voturi. Trebuie să se căiască, să nu mai păcătuiască. Românii vor urmări această campanie, vor urmări şi candidaţii la preşedinţie şi vor acorda votul în funcţie de câtă încredere au în fiecare candidat. Eu sunt la Iaşi ca un pelerin oarecare”, a spus Ludovic Orban.

Nimeni nu vine cu mâna goală la Sfânta Parascheva

Este deja un obicei bine știut ca pelerinii să aducă diverse lucruri pe care să le treacă pe la raclă. Unii aduc obiecte pentru rude sau pentru ei, alții aduc flori și busuioc în semn de mulțumire. O tânără a venit de la Brăila cu o coroană formată din zeci de garoafe roșii și spune că însăși Sfânta a vrut ca ea să afle ca acestea sunt florile sale preferate. „De la Brăila aduc florile ca mulțumire pentru dragostea pe care ne-o poartă ea nouă și măcar cu atât să îi mulțumim și noi. Inima i-o aducem, an de an îi aduc flori, dar Sfânta s-a arătat la cineva în vis și i-a spus să îi aducă garoafe roșii că sunt preferatele ei și atunci am avut noroc să le găsesc și să i le aduc. Se găsesc greu. Pe mine m-a ajutat mult Sfânta Parascheva. În unii ani am stat și 30 de or la coadă. Dar nu e greu”, spune Loredana, o femeie venită la pelerinaj.  

„Am stat 14 ore la rând, e prima dată când vin. Multe rugăminți am pentru Sfânta, mă bucur mult că am ajuns. Am adus un tricou al soțului și eșarfe pentru părinți”, explică o altă credincioasă.

Preoții îndeamnă la decență

„Numeroși credincioși vin și aduc în preajma Cuvioasei diverse obiecte sau fotografii ale celor dragi, ori hăinuțe ale unui copilaș și le ating de racla Sfintei Parascheva. Așa cred ei că iau puțin din harul cuvioasei și îl duc acasă. E important să nu judecăm. Dacă o mămică a adus o haină a unui copil, a atins-o de racla și după copilul ei s-a vindecat, noi nu avem voie a judecăm. Suntem martori la aceste situații, dar de fiecare dată îndemnăm la decență și anul acesta nu prea am văzut ieșiri din acestea. Cea mai importantă amintire e cea din inimă și mintea noastră, unii vor însă și ceva palpabil, dar nu putem aduce chiar orice”, spune preotul Lucian Apopei, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Pelerinii din Ucraina se roagă pentru pace

Credința în minunile Sfintei Cuvioase Parascheva i-a adus pe pelerini de departe, chiar și de peste granițe. Din zonele de război oamenii au venit să o roage să aducă pace în țările lor. „Sunt din Ucraina, din Cernăuți. Am stat 13 ore la rând. E prima dată când vin și am simțit foarte ușor orele de la rând. Am rugat-o să am un soț bun, urmează să mă căsătoresc, vreau să fim fericiți. Vrem și pace în țară. Suntem 20 de oameni. Mi se pare foarte ușor și vreau să mai vin neapărat. Am simțit o ușurare pe suflet când am ajuns”, spune Gabriela, o tânără din Ucraina.

100.000 de sarmale pregătite pentru pelerini

Ca în fiecare an, în instituțiile din subordinea Primăriei Iași se pregătesc sarmale pentru masa pelerinului. 100.000 de sarmale se fac anul acesta pentru a fi date oamenilor imediat după slujba din ziua hramului. 20.000 s-au pregătit doar la Cantină Socială. 16 voluntare au pregătit sarmalale timp de câteva ore. „De la ora 9 am venit și stăm până se termină toate. Este plăcut să le facem și ușor. Dragul sărbătorii ne dă putere și bucuria ca vin atâția oameni străini în orașul nostru și noi suntem ospitalieri și îi primim cu drag. Sigur o să le placă pelerinilor. Așa de bine mă simt ca pot să contribui, măcar atât să facem. E extraordinar zilele astea în oraș, parcă e o continuă sărbătoare”, spune o femeie venită să facă sarmale la cantină.

„Am pregătit legumele, le-am spălat și tăiat. Am călit totul și am pus orezul. Am pus și carnea să fie totul proaspăt. Este un pic de muncă, dar ne descurcăm. Anul acesta, aici, la cantină, facem 20.000 de sărmăluțe. Am folosit 1500 de kilograme de varză, 311 kilograme de carne tocată amestec de vită și porc, 45 de kilograme de morcov, 100 de kilograme de orez, 100 de kilograme de orez, 21 de kilograme de bulion. Punem cimbru, piper, le facem acum și vor fierbe cam 4 ore. Eu de 9 ani fac aceste sarmale și e o senzație bună și frumoasă, mă simt mândra ca pot să fac ceva și pentru ei, cei care stau atâtea ore în frig, în picioare”, spun cei de la Cantina Socială.

Puterea pelerinajelor. Impactul social și economic al credinței

Iașul, cu bisericile sale vechi, mănăstirile și locurile sfinte, s-a consolidat ca un reper pe harta spirituală a Europei de Est. Catedrala Mitropolitană, unde sunt păstrate moaștele Sfintei Parascheva, devine epicentrul acestor pelerinaje care nu se rezumă doar la moaștele Sfintei. Orașul adăpostește și alte comori spirituale, precum moaștele Sfântului Nectarie sau ale Sfântului Pantelimon, aduse special din Grecia pentru momentul din acest an, care sporesc atracția Iașului pentru credincioși.

O vizită la Iași în această perioadă se transformă pentru mulți pelerini într-o călătorie interioară, un prilej de reflecție și regăsire. Orașul devine un spațiu al reconectării cu valorile spirituale, iar momentele petrecute în așteptarea binecuvântării sunt, pentru mulți, adevărate exerciții de răbdare și smerenie.

Dincolo de aspectul spiritual, pelerinajul aduce și numeroase beneficii economice și sociale pentru Iași. Hotelurile, pensiunile și restaurantele cunosc o creștere semnificativă a activității în această perioadă. De la micile afaceri locale, până la marile lanțuri hoteliere, toate beneficiază de afluxul de pelerini care se revarsă asupra orașului. Mii de camere sunt rezervate cu luni înainte, iar în zilele pelerinajului, mulți aleg să închirieze locuințe sau să se cazeze în spații puse la dispoziție de locuitorii orașului.

Totodată, comercianții locali profită din plin de această perioadă. În preajma Mitropoliei, tarabele cu obiecte religioase, lumânări, icoane, suveniruri și alimente tradiționale atrag mii de cumpărători. Mici producători și artizani din toată regiunea vin la Iași pentru a vinde produse autentice, contribuind astfel la dezvoltarea economiei locale și la promovarea tradițiilor și obiceiurilor din Moldova. Târgul blănarilor amenajat pe esplanade Halei Centrale este un alt punct de atracție pentru cei dornici de cumpărături. „Am aflat că peste 150.000 de oameni s-au închinat la raclă. Vă dați seama că fiecare  a cheltuit, fie ieșean sau nu. Turistul măcar o apă și-a luat, ieșeanul poate la fel, sau oricum a cheltuit pe transport”, a fost de părere Traian Milea, proprietarul unui mic magazin de cartier. Sigur că există și nemulțumiri legate de aglomerație, de traficul infernal, însă sunt specifice oricărei manifestări spirituale de anvergură din toate orașele unde are loc. „Tare bine ar fi dacă am muta autocarele sosite cu turiști la marginea Iașului. Sunte destule terenuri und ear pputea fi parcate. Așa nu arm ai fi multe străzi blocate”, a fost de părere Cristina Popa, o șoferiță căreia traficul din Iași i-a încurcat multe întâlniri de afaceri.

Însă impactul pelerinajelor nu se oprește aici. Ele aduc și beneficii sociale semnificative. Evenimentul creează un sentiment de solidaritate între participanți și locuitorii orașului, care adesea își deschid porțile și inimile pentru a oferi pelerinilor sprijin și ospitalitate. Faptul că mulți ieșeni se implică voluntar în organizarea și desfășurarea evenimentelor religioase, distribuind alimente sau apă pelerinilor, accentuează spiritul comunitar al orașului.

Transformarea urbană și turismul

În ultimii ani, pelerinajele au contribuit și la o schimbare semnificativă a imaginii turistice a Iașului.

Orașul, cunoscut inițial ca un important centru universitar, a devenit din ce în ce mai recunoscut ca o destinație turistică pentru pelerinaje. Autoritățile locale au înțeles importanța acestor evenimente și au investit în infrastructură pentru a facilita accesul pelerinilor și pentru a asigura buna desfășurare a pelerinajului. Totodată, pelerinajele contribuie la promovarea patrimoniului cultural și istoric al Iașului. Vizitatorii, odată ajunși în oraș, descoperă frumusețea acestuia dincolo de dimensiunea spirituală.

Bisericile și mănăstirile medievale, parcurile, clădirile vechi și muzeele sunt atracții turistice care completează experiența pelerinajului, iar mulți revin pentru a explora orașul pe îndelete. Pelerinajele din Iași nu sunt doar manifestări religioase, ci adevărate spații de dialog intercultural și interconfesional. În fiecare an, pe lângă pelerinii ortodocși, vin și catolici, greco-catolici, precum și turiști curioși să descopere spiritualitatea și tradițiile locului. Astfel, Iașul devine un loc al reconcilierii și al unității, unde diferențele religioase sunt estompate de credința comună într-o forță superioară.

Maria STANCU, Maura ANGHEL, Laura RADU