Sfântul Ioan Botezătorul, protectorul pruncilor

 

 

 

Sfântul Ioan, prăznuit astăzi, este ultimul şi cel mai de seamă prooroc al Vechiului Testament, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul este o personalitate de excepţie, gata de jertfă, suflet nobil cu o ţinută morală vrednică de admiraţie, necruţător cu cei păcătoşi, chiar şi cu regele din acea vreme, Irod Antipa, care trăia în desfrâu cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg. În ziua aceasta specială se sfințesc bucatele alături de vin la biserică, nu se bea deloc vin roșu și se face pomenirea rudelor care au murit în condiții stranii. Pentru personalitatea sa bine conturată, pentru virtuţile alese dumnezeieşti, Biserica i-a rânduit mai multe zile de pomenire Sfântului Ioan. Prima este pe 7 ianuarie, când se prăznuieşte Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului. A doua este pe 24 iunie, ziua Naşterii sale (Sânzienele, în tradiţia populară), iar a treia pe 29 august, când a fost decapitat (Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul).

Potrivit tradiției populare, Sfântul Ioan este protectorul pruncilor, iar sărbătoarea se respectă pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ioan este una de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua Sfântului Ioan există obiceiul „Iordănitul femeilor”,  în fapt o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc mâncare și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”. Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie să se stropească cu Agheasmă Mare, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Tradiția mai spune că după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Maura ANGHEL