Emil Boc s-a ținut de cuvânt și a eliminat referința la faptul că ungurii l-au ucis pe Baba Novac de pe statuia acestuia. Conform Primăriei Cluj-Napoca, eroul s-a ars singur pe rug

Dimensiune font:

| 08-10-2023 14:24

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a aprobat noua fațadă a statuii dedicate căpitanului lui Mihai Viteazul, Baba Novac.

În noua formulă, pe frontispiciul monumentului scrie „Baba Novac Căpitan al lui Mihai Viteazul. Ars pe rug în ziua de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale în anul 1975” , notează Gazeta de Cluj.

Vechiul text, considerat „incorect politic” față de UDMR, menționa cine l-a ars pe rug românul timocean.

„Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”, era inscripția de pe statuie, adăugată acolo în 1998, pe vremea fostului primar, Gheorghe Funar.

Emil Boc promisese „modernizarea” textului și alterarea istoriei încă din primăvară.

Cine l-a chinuit pe Baba Novac

La 5 februarie 1601, ora 10 a.m. Baba Novac a fost ars pe rug, după care trupul i-a fost tras în țeapă și expus în dreptul fortificației orașului. Baba Novac a fost arestat de Ștefan Csaky, unul dintre conducătorii grupării nobiliare care urmărea răsturnarea situației politice din Transilvania. S-a păstrat și consemnarea cheltuielilor făcute cu execuția: ”Am dat țiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript și au tras în țeapă pe Baba Novac și pe preotul. Am plătit pentru Baba Novac și preotul, celor 2 călăi. Am plătit lui Luca, aciul (lemnarul), pentru că a cioplit țeapa pentru Baba Novac. Execuția a avut loc în prezența autorităților, nobililor și a generalului mercenar Gheorghe Basta, care urmărise execuția de la fereastra unei case din piața orașului, punându-l apoi în țeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piața Baba Novac.

La câteva zile după lupta de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor spre orașul Cluj. Aflând locul unde a fost tras în țeapă Novac, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac.

Fiii săi (Novăceștii), au fost la rândul lor aprigi luptători antiotomani. A avut un frate, Radovan, și mai mulți fii, dar cu fiul cel mare, Gruia Novac (despre care s-au scris atâtea balade și s-au țesut atâtea legende), a apucat să haiducească și să lupte împreună.

Statuile românești din Cluj, luate la țintă de Boc

Gazeta de Cluj trece în revistă statuile personalităților românești afectate de noile decizii ale administrației Boc.

Statuia lui Iuliu Maniu a fost dată jos și acoperită cu o pânză. După puternice proteste publice, s-a revenit asupra deciziei.

Bustul lui Emil Racoviță a dispărut de pe strada Mihail Kogălniceanu.

Grupul statuat Școala Ardeleană a fost dat jos de pe soclu și ”plantat” în granit.

Anterior și Crucea Eroilor de pe Cetățuie era planificată spre demolare, dar tot protestele publice au salvat monumentul.

Fostul senator Valer Marian a acuzat faptul că banii oferiți de UE pentru modernizarea Clujului ar fi fost condiționați de mutarea sau eliminarea simbolurilor considerate „naționaliste”.