Lista amenințărilor la securitatea națională, extinsă semnificativ / Au fost incluse criminalitatea organizată, acțiunile care vizează sistemul de administrație, sănătate, educație, patrimoniu cultural, comunicații

 Astfel, în categoria amenințărilor la securitatea națională au fost incluse, suplimentar față de legea în vigoare, criminalitatea organizată și acțiunile sau inacțiunile care vizează sistemul de administrație, de sănătate, de educație, patrimoniul cultural, infrastructuri critice din comunicații și tehnologia informației, dar și interesele ”financiare, economice și energetice național, științifice și de cercetare ale României”.

Altfel spus, aproape toate domeniile de activitate intră în categoria potențialelor amenințări la securitatea națională, potrivit proiectului de lege. Extinderea listei oferă posibilitatea Serviciilor de Informații să realizeze interceptări, înregistrări și filaje  pe baza mandatelor pe siguranță națională obținute de la un judecător (așa numitele MSN-uri).

Prin lărgirea sferei amenințărilor la securitatea națională se pot solicita MSN-uri pentru aproape orice motiv, a explicat un specialist în drept penal pentru G4Media.ro.

Potrivit articolului 16 din proiectul de lege, SRI adresează solicitările de emiterea a MSN-urilor direct președintelui Înaltei Curți, fără să mai treacă prin filtrul Parchetului General, ca până acum. Astfel, serviciile riscă să devină din nou un veritabil organ de urmărire penală, ceea ce a fost interzis printr-o decizie CCR din 2016. Un alt articol din acest proiect de lege oferă din nou posibilitatea serviciilor secrete să utilizeze informațiile obținute pe baza mandatelor de siguranță națională drept mijloace de probă în dosarele penale. Și acest lucru a fost interzis printr-o serie de decizii ale Curții Constituționale.

Astfel, articolul 21, alineatul 2 din proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații prevede:

• ”Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloc de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, judecarea cauzei în primă instanţă”.

Una din marile noutăți este includerea criminalității organizate în categoria amenințărilor la securitatea națională. Criminalitatea organizată este o problemă reală, dar nu a fost inclusă până acum nici în categoria ”vulnerabilități” în evaluările Comisiei Europene, așa cum de pildă este în Bulgaria, monitorizarea MCV fiind extinsă pe zona de criminalitate organizată, a declarat pentru G4Media.ro un expert în drept penal.

”Asta înseamnă ca România își pune singură un red flag pe criminalitate organizată, deci noi spunem despre noi că suntem un stat mafiot”, a mai precizat acesta.

Pe de altă parte, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, declara în urmă cu doi ani că fenomenul de crimă organizată este în creștere, străzile nu mai sunt sigure, cercurile infracționale sunt tot mai agresive în România. Predoiu a mai spus atunci că Statele Unite, prin desemnarea unui reprezentant special care se va ocupa de problema corupției, spălării banilor și crimei organizate, vor să ne ajute. 

• Lista amenințărilor la securitatea națională, potrivit proiectului de lege privind activitatea de informații și contrainformații (sublinierile reprezintă noutățile importante).

Art. 4 – Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României:

a) acţiunile, inacţiunile sau stările de fapt cu consecinţe la nivel naţional, regional sau global , care afectează:
1. caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, ordinea şi valorile constituţionale;
2. capacitatea de apărare a ţării;
3. interesele financiare, economice și energetice naţionale sau comunitare strategice, ştiinţifice şi de cercetare ale României;
4. sistemul de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţional;
5. rezilienţa statului în raport cu riscurile şi ameninţările de tip hibrid;
b) terorismul;
c) spionajul îndreptat împotriva intereselor României sau ale aliaţilor săi, precum şi procurarea, deţinerea, accesarea sau diseminarea de informaţii clasificate sau nedestinate publicităţii, relevante pentru securitatea naţională, în orice formă, în afara dispoziţiilor legale;
d) proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, produselor cu dublă utilizare şi armamentului convenţional;
e) acţiunile extremiste de factură rasistă, xenofobă, totalitaristă, de sorginte anarhistă, comunistă, fascistă, legionară, antisemită şi revizionistă, respectiv propaganda în favoarea acestora de natură a afecta atributele constituţionale fundamentale ale statului, climatul de stabilitate socială, convieţuire interetnică şi de păstrare, dezvoltare şi exprimare a valorilor democratice identitare;
f) criminalitatea organizată de natură a afecta interesele naționale şi obiectivele de securitate naţională;
g) acţiuni ostile de natură a afecta interesele şi obiectivele naţionale de securitate pe linia infrastructurilor critice de comunicaţii şi tehnologia informaţiilor;
h) acţiunile sau inacţiunile care creează stări sau disfuncţii de natură a afecta capacitatea operaţională, informaţiile şi procesele de decizie ale organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ale statului român ori a beneficiarilor informaţiei de securitate naţională;
i) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele naţionale de securitate prin utilizarea conjugata si coordonată de metode si mijloace convenţionale si neconvenţionale de ordin, militar, economic, social, informaţional sau cibernetic;
j) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele de securitate referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, precum şi cele referitoare la dezvoltarea economico-socială durabilă;
k) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care pot aduce atingere, direct sau indirect, vieţii, integrității fizice, sănătății sau libertății de acţiune a preşedintelui României şi familiei acestuia, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, prim-ministrului Guvernului României, membrilor Guvernului României, precum şi echivalenţilor străini ai acestora, cărora li se asigură protecţie conform legii, securităţii sediilor de lucru, a reşedinţelor acestora, precum și a obiectivelor în care demnitarii menţionaţi își desfășoară activitatea cu caracter temporar.

•  

a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român

b) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine, aservirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizații străine de a săvârși oricare din aceste fapte

c) trădarea prin ajutarea inamicului

d) acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat

e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestora

f) subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români*) sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale;

g) acțiunile prin care se atentează la viața, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcții importante în stat ori a reprezentanților altor state sau ai organizațiilor internaționale, a căror protecție trebuie să fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor încheiate, precum și practicii internaționale

h) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept

i) actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități al căror scop îl constituie săvârșirea de asemenea fapte

j) atentatele contra unei colectivități, săvârșite prin orice mijloace;

k) sustragerea de armament, muniție, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitățile autorizate să le dețină, contrabanda cu acestea, producerea, deținerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiții decât cele prevăzute de lege, precum și portul de armament sau muniție, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol securitatea națională

l) inițierea sau constituirea de organizații sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-

k), precum și desfășurarea în secret de asemenea activități de către organizații sau grupări constituite potrivit legii.m) orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional.”

Context. Coaliția de guvernare dezbate proiectele legilor securității naționale, un pachet mai amplu de legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.