Săptămâna politică românească: mult PPE pentru nimic

Spectacolul săptămânii l-au performat popular-europenii, fără dubii. Reuniți la București pentru un mare Congres mare, membrii PPE, partidul care domină scena politică europeană, aveau de pus în ordine agenda anului în curs. A ieșit un festival al discursurilor sforăitoare. Adică mult PPE pentru mai nimic.

Congresul este cel mai înalt organism decizional al partidului. Este cel mai important eveniment pentru PPE şi are loc de obicei la fiecare trei ani. Congresul are ca funcţii principale să aleagă preşedinţia PPE, să decidă asupra principalelor documente de politici şi programe electorale şi să ofere o platformă pentru şefii de guvern şi liderii de partid PPE.

Ce decizii s-au luat?

În rest discursuri, declarații, alocuțiuni, interpretări nemuritoare

Donald Tusk a avertizat că vremurile de liniște s-au încheiat și că nu trebuie să capitulăm în fața răului. Într-o lume marcată de lupta împotriva autoritarismului, corupției și minciunilor, responsabilitatea pentru viitorul civilizației occidentale revine fiecărui individ. Tusk a accentuat ideea că Europa trebuie să își apere principiile și să creadă în propria putere în fața provocărilor actuale. În acest context, unitatea și determinarea cetățenilor europeni sunt esențiale pentru a asigura un viitor sigur și prosper pentru toți.

În discursul său, Klaus Johannis a subliniat importanța optimismului, hotărârii și implicării în conturarea proiectelor care să răspundă așteptărilor cetățenilor pentru alegerile Parlamentului European. A reafirmat valorile democratice ale Partidului Popular European, care plasează libertatea, statul de drept și demnitatea umană în centrul preocupărilor. În contextul internațional actual, cu conflicte și provocări, a evidențiat necesitatea solidarității și protejării cetățenilor pentru asigurarea stabilității și dezvoltării economice. A pledat pentru extinderea Uniunii Europene, menționând că viitorul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei este în cadrul UE. Avertizând asupra extremismului și manipulării, a subliniat importanța comunicării eficiente și a implicării tinerilor. În plus, a îndemnat la mobilizare pentru alegerile europarlamentare, subliniind că votul este vital pentru viitorul Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a subliniat la Congresul PPE importanța alegerilor europarlamentare din acest an în contextul unor pericole majore la nivel global. A menționat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a culminat într-un război intens și dureros, precum și alte conflicte și provocări, cum ar fi tensiunile din Gaza și Orientul Mijlociu și competiția economică agresivă din partea Chinei. Von der Leyen a avertizat despre încercările Rusiei de a rescrie istoria și de a influența viitorul prin răspândirea urii și utilizarea războiului cibernetic. Ea a subliniat că Europa este pusă la încercare de demagogi și populiști de extremă stângă sau dreaptă, care doresc să submineze valorile și unitatea europeană. În ciuda acestor provocări, Von der Leyen a afirmat că Partidul Popular European nu va permite distrugerea Europei și va susține o Europă pașnică, prosperă, democratică și unită. Ea a subliniat că responsabilitatea de a decide cine se alătură Europei aparține europenilor și că nu trebuie să permitem organizațiilor criminale sau traficanților să influențeze acest proces.

Declarațiile cancelarului Austriei, Karl Nehammer, la Congresul PPE, au evidențiat preocupările referitoare la securitatea frontierelor externe ale UE. El a subliniat necesitatea de a se acorda o atenție serioasă migrației ilegale și securității la frontiere. Nehammer a subliniat că statele membre trebuie să ofere sprijin adecvat celor de la frontiere și să aloce resurse suficiente pentru protecția acestora. De asemenea, a adus în discuție lupta împotriva terorismului și necesitatea de a combate antisemitismul. Cancelarul a subliniat că Europa trebuie să fie un exemplu de solidaritate și să își arate angajamentul față de valorile democratice și de respectul pentru drepturile omului. Și, în același timp, trebuie să se diferențieze de alte regiuni ale lumii, cum ar fi Turcia sau China. Cel mai interesant este că nu a menționat Rusia, în acest ultim context. Probabil i-ar fi zbârnâit instantaneu portofelul. Sau i-ar fi explodat, lângă inimă.

Conținutul Manifestului PPE și adoptarea în unanimitate a acestuia a stârnit un val de euforie prin media și mediul politic românesc. Gata, s-a înmuiat Austria! Gata, intrăm în Schengen! Domnul Ciucă a fost elogiat rapid ca artizan abil al acestei schimbări de atitudine.

Dar Nehammer nu vrea și pace!

Profilul psihologic al domnului Nehammer nu încuraja în nici un fel optimismul față de o schimbare de poziție în privința aderării României la spațiul Schengen. Totuși, media au jubilat în titluri groase atunci când manifestul PPE a fost votat inclusiv de către austrieci. Programul PPE are, ca obiective, printre altele și admiterea României cu drepturi depline în Schengen. Iar austriecii nu au nimic împotrivă. Fiindcă Nehammer va mai fi la Putere doar până la alegerile legislative din toamna acestui an. Apoi mai vedem. Mai discutăm. Mai o alună, mai o halbă gulerată. Poate chiar și România în Schengen, de ce nu.

Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreapta, are în prezent un scor impresionant de 30% din voturi. Sprijinul de care a ajuns să beneficieze a crescut constant, după ce a căzut în dizgrație în urma scandalului Ibiza 2019, când vicecancelarul de atunci și liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, a fost filmat în timp ce obținea favoruri politice de la afaceriști ruși.

ÖVP, Partidul Popular Austriac, din care face parte Karl Nehammer, nu stă bine în sondaje. E de-abia pe la un 20%. E devansat de Partidul Social-Democrat din Austria (SPÖ), care are în jur de 23%, în timp ce verzii, actualii parteneri de guvernare ai lui Nehammer, sunt de-abia pe la un 9%.

Deci, dacă trendurile se mențin, viitorul guvern austriac va fi cel puțin la fel de dur față de România. În teorie, ar putea fi din lac în puț, pentru România și dragul său de Schengen. Dar, ca ipoteză conturată prin reducere la absurd, dacă extremiștii de dreapta, filoruși profund, câștigă în Austria și la noi câștigă suma tuturor tembelilor suveraniști, nu s-ar deschide oare punțile unei prietenii înduioșătoare între Austria și România? Și atunci, la ce-ar mai folosi Schengen? Fiindcă ne-am alipi entuziast la Mama Rusia! Toți, Austria, Ungaria, România. Unde am primi pe loc, fiecare, câte un elicopter! Ca să ajungem repede de la Băicoi la Vladivostok, când se bagă ouă. Nu?

Cert este că Nehammer și-a menținut poziția de catâr sovietic față de aderarea completă a României la spațiul Schengen. A ronțăit un fursec la Cotroceni, cu președintele Johannis și ne-a lipit din nou un dos de palmă pe obrazul drept.,/span> O palmă la care, deocamdată, nu știm să răspundem cum ar merita.