Se va face „rotativa” premierilor în mai 2023?

Este vorba de schimbarea premierilor, Ciolacu să ia locul lui Ciucă. Aşa au convenit în protocolul Alianţei PSD-PNL care guvernează acum România.

Lucrurile nu sunt simple cum par. Prima întrebare a partidelor: cum e mai bine în perspectiva alegerilor, să fii la guvernare sau în opoziţie?

Să fii la guvernare presupune riscuri mari

- Să nu îndeplineşti jaloanele din PNRR, şi să pierzi banii europeni (deja reforma pensiilor speciale a dat-o în bară). Şi nimeni nu crede că UE închide ochii. Am văzut ce se întâmplă cu banii destinaţi Ungariei.

- Inflaţia poate creşte în continuare, iar creşterile de pensii şi salarii nu acoperă nici pe departe erodarea puterii de cumpărare prin inflaţie.

- Echilibrele macro bugetare nu pot fi menţinute. Aşa se explică faptul că Educaţia a primit doar 2,1% din PIB pentru anul 2023. Reducerea deficitului bugetar, cum cere CE, nu se va face. România se află în procedura de deficit bugetar excesiv.

- Banii destinaţi investiţiilor vor fi redirijaţi spre alte capitole bugetare, cum s-a făcut şi în 2022.

- Costurile împrumuturilor interne şi externe au crescut şi cresc în continuare. Restituirea ratelor şi dobânzilor reprezintă un procent uriaş din PIB, circa 2%. Este posibil ca aceste costuri să crească şi să blocheze capacitatea României de a se împrumuta.

- Situaţia economică europeană este nefavorabilă, în contextul războiului Rusia-Ucraina, a crizei energetice, comerciale, financiare şi umanitare.

- Operaţiile de plafonare şi compensare a preţurilor la energie s-au derulat într-o degringoladă totală, PSD şi PNL fiind în permanenţă pe poziţii opuse.

Viitorul premier trebuie să facă faţă tuturor acestor dificultăţi şi altora ce ar putea să apară.

Premierul Ciucă nu va accepta să rămână premier după 25 mai 2023

A spus de multe ori că un cuvânt dat trebuie respectat, fiind în joc şi onoarea de militar. În plus, funcţia de premier este extrem de dificilă, Ciucă nu este obişnuit cu compromisurile din politică, fiind prins între mai multe pârghii de presiune: preşedintele Iohannis, PNL, PSD, situaţia economică şi politică a ţării. PNL se gândeşte şi el la avantajele opoziţiei, în contextul în care se aşteaptă doi ani extrem de complicaţi, cu blocaj masiv între partide, motivate de scorurile electorale, nu de buna evoluţie a ţării.

Cu PSD deţinând funcţia de premier, PNL participant la guvernare ar fi redus la tăcere sau la scandaluri zilnice. Pe care le gestionează mai bine din opoziţie. Şi fără coaliţia cu PNL, PSD nu are cu cine guverna. Un guvern minoritar ar fi permament şantajat de majoritatea parlamentară, făcând imposibilă o guvernare coerentă. Un avantaj major pentru trecerea PNL în opoziţie.

Ciolacu este incompatibil cu preşedintele Iohannis

A şi declarat, că are parteneriat cu premierul Ciucă (Nicu şi Marcel), nu cu preşedintele Iohannis. A lipsit de la ceremonia de 1 decembrie de la Palatul Cotroceni, şi a contrazis politica externă a preşedintelui Iohannis de câte ori a avut prilejul.

- La Chişinău s-a întâlnit cu opoziţia pro moscovită, nu cu reprezentanţi ai actualei conduceri.

- Vasile Dîncu, PSD, a participat la vizita la Chişinău, după ce preşedintele Iohannis l-a „demisionat” pentru „imposibilitatea colaborării cu preşedintele Iohannis”. (declaraţia lui Dîncu)

- Preşedintele Iohannis a pus batista pe ţambal, după votul Austriei împotriva aderării la spaţiul Schengen, a recomandat românilor să nu boicoteze Austria, iar Ciolacu a continuat să atace violent Austria şi pe cancelarul Karl Nehammer.

- Liderul PSD a susținut că nu a fost informat de Ministerul de Externe, președintele Klaus Iohannis sau premierul Nicolae Ciucă despre strategia care va fi abordată la Consiliul JAI din 8 decembrie.

Este clar că există o incompatibilitate totală între Ciolacu şi Iohannis, cel puţin în planul politicii externe și de apărare. Ca premier, Ciolacu are altă putere în deciziile de politică externă, fie şi prin subordonarea ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, a ministrului Apărării, care nu vor şti ce dispoziţii să asculte: ale şefului direct, premierul Ciolacu, sau ale preşedintelui Iohannis, responsabil de politică Externă şi de Apărare?

În aceste condiţii, într-un context extrem de dificil al politicii externe, va accepta preşedintele Iohannis desemnarea lui Ciolacu în funcţie de premier? În opinia mea nu va accepta. Sau, dacă va accepta, va avea o poziţie irelevantă în politica statului român, condiţie pe care nu-l văd s-o accepte.

PSD va trece în opoziţie

Refuzul președintelui Iohannis de a-l desemna premier pe Ciolacu ar fi un prilej foarte bun şi o scuză pentru PSD de a trece în opoziţie. Iohannis şi PNL nu şi-au respectat Acordul de guvernare, deci un foarte bun motiv pentru ieşirea de la guvernare. Cu PNL având un guvern minoritar, PSD aflat în opoziţie va face din Iohannis, Ciucă şi PNL ciuca bătăilor electorale, având clar un avantaj, acum când scorul electoral îi scade de când se află guvernare.

Marcel Ciolacu vizează şi candidatura la preşedinţie, iar cu guvernarea dificilă în spate nu are mari şanse. Din opoziţie, nimic nu-l opreşte să spună electoratului că PSD le-a crescut pensiile şi salariile, iar PNL s-a opus.

Există şi discuţia pe ministere după posibila „rotativă”. PSD ar urma să piardă ministerele de

Finanţe şi al Transporturilor, o lovitură grea pentru politica PSD-ista.

Şi PNL ar vrea să treacă în opoziţie

Fără premierul Ciucă, deja rodat în funcţia de premier, PNL ar avea mari dificultăţi să formeze un guvern, care să guverneze minoritar. În condiţii foarte grele economice şi de securitate. Aşa că în momentul în care PSD ar pleca de la guvernare, PNL ar rămâne într-o situaţie imposibilă. Nici să rămână la guvernare minoritară, nici să lase ţara fără niciun guvern.

Încurcate sunt căile politicii româneşti. În momentul de faţă „rotativa” premierilor din mai 2023 pare imposibilă. Nu se ştie ce evenimente noi ar putea să apară ca să schimbe situaţia descrisă mai sus. Bănuiesc că partidele şi preşedintele Iohannis deja îşi fac calcule şi negociază, pentru a nu ajunge în situaţia imposibilă de a nu avea guvern începând cu 25 mai 2023. Deşi, după cum cunosc eu politica românească, nimic nu e sigur şi predictibil.