Trei țări de pe Flancul Estic al NATO ascund un risc major: Liderii mondiali au un raport stufos pe masă

Bulgaria, Ungaria și Slovacia sunt puncte de inflexiune naturale pentru influența daunătoare a Rusiei asupra NATO, iar Alianța trebuie să recunoască faptul că situația din aceste țări îi poate afecta activitatea. Acest lucru a fost precizat într-un raport al organizației neguvernamentale GLOBSEC, cu sediul la Bratislava, dedicat așteptărilor pe flancul estic înaintea începerii summitului de la Washington. O „inflexiune” este un punct în care cursul unei curbe începe să se schimbe. Liderii se întrunesc acum pentru a discuta până la sfârșitul săptămânii într-un moment în care NATO se află în cea mai complicată situație geopolitică de la înființarea sa

„Nicăieri în NATO, așteptările pentru reuniune nu sunt la fel de mari ca pe flancul estic al acestuia”, se arată în raport. Acolo miza ca Ucraina să reușească să împingă Rusia este cea mai mare, iar „sprijinul NATO nu este doar strategic, ci și un sprijin defensiv împotriva spectrului războiului”.

Bulgaria și Slovacia sunt citate simultan ca exemplu că, dacă unele țări de pe flancul estic ilustrează sentimentul că NATO este factorul „diferenței dintre război și pace”, atunci în altele - în aceste două țări - există o „necesitate disperată de a se modela strategic mesajele în numele NATO”. Chiar dacă încrederea în Alianță în aceste țări este în creștere, trebuie făcut mai mult pentru a se apropia de valoarea medie pentru flancul estic - aproximativ 80%. În Bulgaria, conform acestor date, încrederea este de 59%; în Slovacia - 62 la sută.

Aşteptările

În raportul scurt al GLOBSEC sunt descrise așteptările flancului estic legat de:

• - consolidarea apărării antiaeriene pentru a se proteja teritoriul Alianței, dacă va fi necesar;
• - punerea în alertă maximă a forțelor noi, mai capabile (despre care au apărut informaţii în ultimele zile);
• - o structură de comandă mai puternică, dar nu doar în est;
• - creșterea rezistenței atât a guvernelor, cât și a populațiilor din statele membre;
• - SUA să accepte conceptul de pilon european în NATO;
• - un mesaj clar despre cum va arăta Modelul de Forțe cu planurile de apărare reînnoite (discutate din anul 2022);
• - semne clare către Ucraina (căreia îi este dedicată o secțiune separată).

Nu se face nicio mențiune despre atitudinea anumitor țări ca exemplu al acestei așteptări. Nu sunt menționate nici exemplele concrete din Bulgaria, unde președintele Rumen Radev a calificat poziția Bulgariei față de Ucraina, înainte de întâlnire, drept „inadecvată și lipsită de coloană vertebrală” și a refuzat să meargă la Washington, iar insinuările de partid cum că Alianța ar putea trimite trupe în Ucraina, l-au determinat pe premierul interimar de la Sofia, Dimităr Glavcev, să repete în parlament că un astfel de demers nu este pe ordinea de zi.

Se menţionează că 2024 este anul în care are loc cea de-a 25-a aniversare a intrării Poloniei, Ungariei și Cehiei și a 20-a aniversare a marelui val de extindere, care a făcut și Bulgaria parte din Alianța, Alianţa însăşi împlinind 75 de ani. Cele trei aniversări modelează mesajul pe care Alianța de apărare îl va trimite de la Washington - că „nu este încă veche, nu este în moarte cerebrală” (o referire la cuvintele președintelui francez Emmanuel Macron, care la sfârșitul deceniului a susținut exact opusul).

"Necesitatea urgentă de a se întări capacitățile de descurajare și apărare de-a lungul flancului estic al NATO - și de dincolo de aceasta - este de importanţă primordială", se arată în raport. „Această zonă de focalizare vine pe fundalul instabilității globale exacerbată de recentele acte de terorism din Orientul Mijlociu, care continuă să provoace vărsări de sânge și conflicte”.

Bulgaria, Ungaria și Slovacia

Bulgaria, Ungaria și Slovacia sunt, de asemenea, menționate aici ca „puncte de inflexiune naturale pentru influența dăunătoare a Rusiei asupra Alianței”. NATO, continuă GLOBSEC, trebuie să declare în mod clar că vede intențiile Rusiei și dorește să adopte o abordare de consolidare a rezilienței care implică întreaga societate și care nu se limitează la protejarea infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine, precum şi la îmbunătățirea apărării cibernetice în regim de cooperare.

NATO „trebuie să recunoască impactul pe care neregulile din aceste țări îl pot avea asupra modului în care se prezintă în general” şi nu va fi suficientă recunoașterea naturii și intensității amenințării. Este necesar un angajament pentru a se contracara toate încercările de subminare a unităţii pe probleme-cheie de apărare colectivă. Chiar și a spune ceva atât de evident este important într-un club construit în primul rând pe angajamente politice.

"Utilizarea capacităților NATO pentru a ajuta la contracararea influenței propagandei și dezinformarii de pe flancul estic și dincolo de aceasta va fi vitală", arată Martin Sklenar, cercetător, GLOBSEC.