Zeci de comune din România nu au primari, iar Guvernul întârzie să organizeze alegeri. „Este o lipsă de interes politic”

 Termenul maxim în care ar trebui organizate alegeri în astfel de cazuri este de 90 de zile.

La doar 14 kilometri de Bucureşti se află comuna Grădinari din Giurgiu. Nu are trotuare, rigole, gaze ori sistem de canalizare. Are, în schimb, datorii! Primarul ales şi-a dat demisia acum un an. I-a luat locul vicele, plecat acum la Predeal. Numărul doi este un fost consilier.

Ştefan Tatu, viceprimar interimar: „Din moment ce atribuţiile şi le-a preluat şi a continuat să conducă o perioadă de timp, eu cred că poate să conducă şi în continuare. Ce putem face? Vă întreb şi eu - avem alternativă? Da, să respcetăm legea. Să respectăm legea, dar nu ţine de noi”.

La Sîngeorz Băi, primarul ales în 2020 nici nu și-a preluat mandatul din cauza unei condamnări definitive. A fost prins în timp ce conducea băut. Au trecut doi ani de atunci, Guvernul nu a organizat alegeri parțiale, iar atribuțiile le-a preluat un consilier PNL Cătălin Bota, cumnatul fostului edil.

Cătălin Bota: „Multă lume a spus că s-a mers pe afinitate de rudenie, eu am avut suţinerea PNL”.

Primărița comunei Gurahonţ din Arad a condus localitatea un singur an, după care a fost declarată incompatibilă.

Daniel Blaj, primar interimar: „Nu aș fi ajuns viceprimar fără sprijinul foastei doamne primar, tocmai de aceea am şi dispus să o angajez ca și consilierul meu personal și actualmente, cu toate că are o vârstă venerabilă, e și pensionară, am decis să lucreze în aparatul primarului”.

Potrivit legii, când un primar rămâne fără mandat, prefectul ar trebui să anunțe Autoritatea Electorală Permanentă, care, la rândul ei, anunţă guvernul că trebuie să organizeze alegeri parţiale.

Septimius Pârvu, expert în legislaţia electorală: „Cred că este o lipsă de interes politic, urmează şi rotativa. Este o lipsă de interes politic şi o sfidare gravă a legii”.

Până în acest moment, în toată ţara sunt 50 de localităţi în care primarul ales în 2020 a pierdut postul. Motivele sunt diferite - au fost declaraţi incompatibili, arestaţi, şi-au dat demisia sau, în unele cazuri, au fost ucişi. Codul administrativ prevede clar că cei care preiau mandatele interimar nu pot rămâne în funcţie mai mult de 90 de zile.