Ia românească, simbol al identității naționale și patrimoniu cultural UNESCO

 * în fiecare an, pe 24 iunie, de Sânziene, sărbătorim și ia, acest obiect vestimentar care a dus România în lume * ia, cămașa tradițională românească, este mai mult decât un simplu articol de îmbrăcăminte * este un simbol al identității naționale, o moștenire culturală transmisă din generație în generație, o operă de artă cusută cu migală și dăruire

Ia ocupă un loc central în cultura și tradițiile românești. Este purtată cu mândrie în zilele de sărbătoare, la evenimente importante și în viața de zi cu zi. Pentru multe generații de români, ia a fost un simbol al purității, frumuseții și spiritualității. Fiecare regiune a țării are propriile sale variații de ie, fiecare cu modele, culori și stiluri distincte care reflectă specificul local.

În folclor, nu este doar o haină, ci și un obiect cu puteri simbolice și protectoare. Se spune că motivele brodate pe ie pot alunga spiritele rele și pot aduce noroc și prosperitate purtătorului. De asemenea, ia este asociată cu feminitatea și fertilitatea, fiind adesea purtată de tinerele fete la diferite ritualuri și ceremonii de inițiere.

Cum se coase o ie

Realizarea unui astfel de obiect de vestimentație este un proces laborios care necesită multă răbdare și măiestrie. În mod tradițional, femeile învățau să coase ii de la mamele și bunicile lor, transmițând astfel tehnicile și modelele de la o generație la alta.

Materialele folosite pentru confecționarea iei sunt, de obicei, naturale: in, cânepă, bumbac sau mătase. Acestea sunt alese pentru confortul lor și pentru capacitatea de a suporta broderiile detaliate. Instrumentele principale sunt acul și ața, deși, în unele cazuri, se folosesc și mărgele sau paiete pentru decorare.

Primul pas este desenarea modelului pe țesătură. Aceasta se face, de obicei, cu un creion sau cu un marker special pentru textile. Modelul este inspirat din motivele tradiționale specifice fiecărei regiuni.

Cusăturile de bază sunt realizate cu fir alb sau colorat, în funcție de design. Acestea formează conturul modelului și asigură stabilitatea broderiei.

Broderia este cea mai complexă etapă, implicând diferite tehnici de cusut, cum ar fi punctul în cruce, punctul în lanț, punctul în ochi de pisică etc. Fiecare tehnică adaugă textură și adâncime modelului.

După finalizarea broderiei, părțile iei sunt asamblate prin coasere. Aceasta include mânecile, gulerul și partea principală a cămășii.

Finalizarea: Ultimul pas este finisarea marginilor și adăugarea eventualelor detalii decorative suplimentare, cum ar fi mărgelele sau paietele.

Semnificația motivelor

Fiecare motiv brodat pe ie are o semnificație specială și poate varia de la o regiune la alta. Aceste motive sunt adesea inspirate de natură, viața de zi cu zi și credințele populare. Motivele florale sunt foarte comune și simbolizează frumusețea, fertilitatea și reînnoirea. Fiecare floare are propria sa semnificație. De exemplu, trandafirii pot reprezenta dragostea, iar macii pot simboliza sacrificiul și memoria.

Motivele geometrice sunt de asemenea frecvente și pot simboliza ordine, echilibru și armonie. Acestea includ forme precum romburi, cercuri și linii ondulate, fiecare având o semnificație aparte.

Animalele sunt adesea reprezentate pe ii, fiecare având propria sa simbolistică. De exemplu, păsările pot simboliza libertatea și spiritul, iar caii pot reprezenta puterea și energia.

Figurile umane sunt mai rare, dar pot fi întâlnite, în special în scene care reprezintă viața cotidiană sau ritualurile. Acestea simbolizează, de obicei, aspecte ale existenței umane, cum ar fi munca, dragostea sau religia.

Ia în atenția întregii lumi

Ia românească a început să atragă atenția internațională în secolul XX, datorită eforturilor unor personalități și a interesului tot mai mare pentru cultura tradițională și autentică.

Unul dintre cei mai importanți ambasadori ai iei românești a fost Regina Maria a României. Ea a fost adesea fotografiată purtând ii, atât în țară cât și în străinătate, contribuind astfel la popularizarea acestui element vestimentar. Regina Maria a fost fascinată de cultura tradițională românească și a încurajat portul iei la evenimente oficiale.

Un alt moment de cotitură în popularitatea iei a fost interesul manifestat de artiști și designeri celebri. Pictori precum Henri Matisse au fost inspirați de frumusețea și complexitatea iei, includând-o în operele lor. De asemenea, designeri de modă precum Yves Saint Laurent și Tom Ford au creat colecții inspirate de ia românească, aducând-o în atenția publicului global.

Ia românească a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial al umanității de către UNESCO, recunoaștere care subliniază valoarea sa culturală și istorică. Acest proces a implicat eforturi susținute din partea comunităților locale, a cercetătorilor și a autorităților.

Pentru a fi inclusă în patrimoniul UNESCO, ia a trebuit să îndeplinească o serie de criterii stricte. Acestea includ autenticitatea, valoarea culturală, importanța pentru comunitățile locale și riscul de dispariție. Dosarul de candidatură a fost elaborat cu atenție, incluzând documentații istorice, testimoniale și studii etnografice.

Includerea iei în patrimoniul UNESCO este o recunoaștere oficială a importanței sale culturale și a necesității de a o proteja și promova. Aceasta înseamnă și o responsabilitate crescută pentru comunitățile locale și autoritățile române de a asigura continuitatea tradiției de a coase ii și de a transmite această moștenire generațiilor viitoare.

Maura ANGHEL

Povestea iei românești este o mărturie a bogăției culturale și a identității naționale. De la originile sale modeste ca îmbrăcăminte tradițională, ia a evoluat într-un simbol al frumuseții, spiritualității și creativității românești. Prin recunoașterea internațională și includerea în patrimoniul UNESCO, ia continuă să fie o sursă de mândrie și inspirație pentru români și pentru întreaga lume.