Legenda Catedralei „Sfântul Vasile"

Catedrala Sfântul Vasile, aflată în Piaţa Roşie din centrul Moscovei (Rusia), este unul dintre cele mai frumoase monumente ale artei ortodoxe. Stilul arhitectural şi culorile vii ce o îmbracă, atât în exterior,cât şi în interior, o fac unică în lumea creştină şi nu numai.

Denumită Catedrala Mijlocirii Maicii Domnului sau Catedrala Pokrovskaya, a rămas consacrată în istorie şi în conştiinţa moscoviţilor drept Catedrala Sfântul Vasile - Vasili Blajinoe - după numele Sfântului Vasile "cel nebun pentru Hristos", ale cărui Sfinte Moaşte se află puse spre închinare aici, potrivit www.crestinortodox.ro.

Sfântul Vasile, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi ai locului, a trăit între anii 1468-1552 şi a fost înmormântat în Catedrala Sfintei Treimi, care la acea dată se afla pe acest loc. Sfântul a apărat cu înverşunare credinţa ortodoxă de atacurile ereziei, a petrecut mult timp în rugăciune şi post, câştigând darul de a face minuni şi previziuni. Celebră a rămas profeţia făcută ţarului în legătură cu incendiul Moscovei, în anul 1547, potrivit www.krestilnoe.ru.

Construită între 1555-1561, în timpul lui Ivan cel Groaznic, Catedrala este învăluită în legende. Una dintre ele spune că este o copie a unei moschei din Kazan, distrusă de Ivan cel Groaznic, supărat de rezistenţa opusă de localnici trupelor sale. Potrivit legendei, domurile în formă de bulb de ceapă ale moscheii au fost duse la Moscova drept mărturie a victoriei ţarului asupra Hanatului Kazanului.

Altă legendă spune că ţarul l-a orbit pe Postnik Yakovlev, considerat arhitectul catedralei, pentru a nu mai construi nimic care să o întreacă în frumuseţe. Potrivit altei versiuni, catedrala ar fi fost opera unui maestru european, un italian, ceea ce ar explica stilul ei.

Planul bisericii are, pe lângă atracţia estetică, un adânc simbolism religios. Nouă capele au fost ridicate pe o singură fundaţie: patru dintre ele sunt octogonale şi largi, dispuse în punctele cardinale, patru sunt mici şi pătrate, dispuse în nord-est, sud-est, nord-vest şi sud-est, iar cea de-a noua, în centru, formându-se o stea în opt colţuri. Fiecare paraclis semnifică un sfânt celebrat de creştini în zilele în care armata rusă a câştigat bătălii împotriva tătarilor. Paraclisul central este înconjurat de turnul Sfântului Nicolae (sud), turnul dedicat Sărbătorii Sfintei Treimi (est), turnurile închinate Duminicii Floriilor (nord), respectiv Sfântului Mucenic Ciprian şi Sfintei Muceniţe Iustina fecioară (vest). Celelalte patru bisericuţe completează steaua în opt colţuri. Fiecare cupolă este decorată cu ferestre şi cornişe, iar legătura dintre cele nouă paraclise se face printr-un sistem de pasaje sau coridoare, aşa cum arată www.crestinortodox.ro, https://doxologia.ro/ şi https://ziarullumina.ro.

Există aici nouă iconostase, ce conţin peste 400 de icoane, şi numeroase fresce, aparţinând şcolilor de pictură din Moscova şi Novgorod, datând din secolele XVI-XIX. Pereţii edificiului sunt pictaţi în culori intens pigmentate, cele mai întâlnite motive artistice fiind cele florale şi geometrice. Clopotele din interiorul acestei catedrale provin, în mare majoritate, din Franţa, Olanda sau Germania. Printre obiectele de tezaur ale catedralei se numără potirul ţarului Aleksey Mikhailovich, care datează din secolul al XVII-lea. Forma lăcaşului, cu nouă domuri multicolore în forma de ceapă, combină tradiţia arhitecturii de lemn ruseşti cu influenţe bizantine şi islamice, într-o structură unică, potrivit surselor amintite.

Complexul catedralei, cu o înălţime de 103 metri şi o capacitate de 10.000 de persoane. include o sală a Sinoadelor Bisericii, o Sală Sinodală, saloane de recepţie decorate după modelul celor din Palatul Kremlin, un apartament patriarhal, precum şi birouri ale Administraţiei Patriarhale. Zidurile groase de 3,2 metri sunt din beton îmbrăcat în cărămidă şi placat la exterior cu marmură. La interior, lăcaşul a fost împodobit cu 22.000 metri de frescă, dintre care mai bine de 9.000 sunt auriţi.

 

În grădina din faţa Catedralei se află, din 1936, o statuie de bronz închinată lui Dmitry Pozharsky si lui Kuzma Minin, doi tineri care s-au înscris voluntar în armata rusă, în lupta acesteia împotriva invadatorilor polonezi din secolele XVI-XVII.

Edificiul nu a fost ocolit de tulburările istoriei. În 1812, Napoleon Bonaparte a ordonat incendierea lui, în timpul retragerii a armatei sale din Moscova, dar o ploaie apărută din senin a stins focul. În 1917 a fost avariat grav în timpul atacului bolşevicilor împotriva Kremlinului. În anul 1918, autorităţile bolşevice au închis-o, clericii ce slujeau au fost arestaţi, clopotele i-au fost luate şi obiectele de cult confiscate. Mai târziu, în anul 1930, Lazar Kananovici, arhitectul celebrei Pieţe Roşii, a propus-o spre dărâmare. Se spune ca Stalin a privit îngândurat, apoi a rostit cuvintele, devenite proverbiale pentru moscoviţi: "Lazăr! Pune-o la loc!"

În 1990 Catedrala a fost declarată Patrimoniu Mondial, în cadrul sitului Kremlin şi Piaţa Roşie din Moscova, potrivit UNESCO şi continuă să uimească şi astăzi prin culorile vii ce strălucesc, în pofida vremurilor aprige din Rusia.