Manuscris unic al lui Napoleon, vândut cu un milion de euro

 

Un manuscris unic, dictat şi adnotat de împăratul Napoleon I în timpul exilului său pe insula Sfânta Elena şi care prezintă legendara Bătălie de la Austerlitz din 1805, a fost pus în vânzare contra sumei de un milion de euro, începând de miercuri, la Paris, informează AFP.

Conţinând 74 de pagini cu un scris dens, acest manuscris dictat fidelului său prieten, generalul Henri-Gatien Bertrand, a fost corectat de Napoleon, care tăia anumite cuvinte şi adăuga remarci cu un scris minuscul pe marginea textului. În total, fostul împărat francez a făcut 11 adnotări. Documentul este însoţit de un plan al bătăliei, desenat de împărat pe hârtie de calc.
În contextul apropierii bicentenarului morţii fostului împărat francez, care a murit pe 5 mai 1821, acest manuscris despre cea mai mare victorie militară din cariera lui, obţinută pe 2 decembrie 1805, în pofida inferiorităţii numerice a armatei sale, este expus la galeria "Arts et autographes" din Paris şi a fost scos la vânzare contra sumei de 1 milion de euro.
Deşi există numeroase documente despre acea bătălie, exemplară prin ingeniozitatea ei strategică, prezentată încă în şcolile militare de prestigiu, inclusiv la Saint-Cyr, acest text arată un Napoleon extrem de preocupat de posteritatea lui.
"Bătălia celor trei împăraţi" s-a desfăşurat, simbolic, în ziua ce marca prima aniversare a proclamării lui Napoleon I în calitate de împărat al Franţei.
Coaliţia dintre Francisc I al Austriei şi ţarul Alexandru I al Rusiei, finanţată de Anglia, s-a dizolvat după eşecul de la Austerlitz.
Manuscrisul a fost achiziţionat în anii 1970 de proprietarul galeriei "Arts et autographes", Jean-Emmanuel Raux, expert în autografe originale, care l-a descoperit la o licitaţie organizată de moştenitorii generalului Henri-Gatien Bertrand în castelul lor din Chateauroux.
Întreaga campanie ce a precedat faimoasa bătălie, replierile, negocierile purtate pentru a-i face pe adversari să creadă în slăbiciunea armatei napoleoniene, apoi înfruntarea în sine sunt detaliate în acest document, potrivit căruia Napoleon însuşi a ales locul în care să îşi prindă duşmanii în capcană cu opt zile înaintea luptei.

 Se pare că împăratul a murit de cancer

Adevărata cauză a morţii împăratului Napoleon a constituit o preocupare majoră pentru istoricii din întreaga lume. Napoleon Bonaparte a venit la putere în Franţa la începutul secolului al XIX-lea, încoronându-se împărat în 1804, când avea 35 de ani. După ce a pierdut în celebra bătălie de la Waterloo, în 1815, Napoleon a fost exilat pe Insula Sfânta Elena, situată izolată în mijlocul Oceanului Atlantic de Sud. Acolo, fostul împărat a suferit ani de zile de simptome agonizante, pentru a muri în cele din urmă în 1821, la vârsta de 51 de ani.

Unul din medicii împăratului, dr. irlandez O’Meara, a fost cel care a lansat zvonul inițial conform căruia împăratul ar fi fost ucis din cauza otrăvirii cu arsenic, la ordinul guvernatorului britanic al Insulei Sf. Elena, Sir Hudson Lowe. Istoricii consideră că aceasta este o afirmație falsă, neîntemeiată. Explicația cea mai larg acceptată este aceea că Napoleon a murit lent și dureros, din cauza cancerului de stomac – un verdict agreat de cei 7 medici care au asistat la autopsia împăratului din 1921. În 2007, o echipă de cercetători a raportat că împăratul a murit probabil din cauza sângerărilor gastrointestinale cauzate de cancerul de stomac netratat.

Acum însă, o notă rară a medicului O’Meara, vândută recent la licitație pentru 2.000 de dolari, oferă o nouă privire asupra sănătății fragile a lui Napoleon din ultimii ani. Datată 4 iunie 1818, scrisoarea prezintă în detaliu “starea de sănătate” a lui Napoleon.

“L-am găsit pe Napoleon într-o stare febrilă, fața lui arătând anxietate, fiind aceea a unui om care se confruntă cu suferințe corporale severe”. El a adăugat că simptomele fostului împărat includeau “o creștere mare a durerii în partea dreaptă, dureri de cap, anxietate generală, pielea fierbinte și uscată, pulsul accelerat”, toate acestea semnalând o “criză de natură serioasă”.

Aşadar, raportul lui O’Meara ar putea indica faptul că boala de care suferea Napoleon – cancerul – ar fi început încă din 1818.