Iau amploare problemele de sănătate mintală la adolescenţi - cauzele pentru care se sinucid adolescenții

 

 

O statistică a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată o serie dintre probleme cu care se confruntă adolescenții, cele mai multe venind din zona emoțională. Depresia și tulburările de anxietate sunt printre primele cinci cauze ale bolilor la această vârstă. Sinuciderea este principala cauză de deces în rândul adolescenților (10-19 ani) în țările cu venituri medii și a doua cauză principală în țările cu  venituri mari din Regiunea Europeană.  Tinerii care sunt defavorizați, inclusiv minoritățile și migranții, sunt în special afectați.

Una dintre cauze este necunoașterea de sine, o stimă de sine scăzută, la fel și o imagine de sine de scăzută, ceea ce atrag nu doar probleme în relaționare, ci și tulburări emoționale foarte grave, ale căror consecințe pot fi foarte grave. Cele mai multe sunt sinuciderile, când tinerii se retrag în lumea lor interioară, nu-mi mai găsesc nicio motivație, nu mai știu care le este calea de destin, sau accidentele, când își asumă riscuri fără a calcula urmările, când dau dovadă de teribilism, iar finalul este, de cele mai multe ori, nedorit, iar numărul mare de accidente de circulație este o dovadă. Un alt semnal de alarmă tras de specialiști este consumul de alcool și de tutun, dar și de substanțe interzise. „Din punct de vedere statistic s-a constatat că, în ceea ce privește consumul de alcool și de tutun nu mai există nicio deosebire de gen, fiind cam la fel atât la băieți, cât și la fete. Cât privește substanțele interzise, preferatul tinerilor este cannabisul”, a precizat psihoterapeutul Mirela Dracinschi. Specialistul a atras atenția și asupra imaginii de sine, un aspect foarte important pentru tineri, de care depinde integrarea într-un grup. „Chiar dacă pare ciudat, unii tineri mi-au spus că se simt inconfortabil că li se văd omoplații sau au fost deranjați de un mic semn de acnee. Ei bine, dacă adulții trec peste astfel de aspecte, pentru tinerii pot fi foarte importante și le pot aduce probleme mari. Am constatat că mulí adolescení apelează la chirurgia estetică și dacă vă uitați atent veți observa o uniformizare a chipurilor, mulți dorind să arate ca în reviste ori să aducă foarte mult cu vedetele”, a mai spus psihoterapeutul.

Ce se întâmplă în creierul tinerilor. Explicațiile specialiștilor

Deși dezvoltarea cortexului prefrontal este ultimul pas pe lista creșterii, adolescentii suferă modificări majore în sistemul lor limbic, adică zona creierului care controlează emoțiile. Specialiștii cred că această nepotrivire între dezvoltarea componentei de control a impulsurilor și cea a părții creierului alimentată de hormoni și de emoții este ceea ce cauzează comportamentele de asumare a riscurilor care sunt atât de frecvente în rândul adolescenților. De aceea, specialiștii subliniază importanța stabilirii unor exemple de răspunsuri emoționale adecvate și ajutarea tinerilor să facă față situațiilor dificile care, după cum se vede, sunt din ce în ce mai frecvente. În ceea ce privește impulsivitatea, creierul adolescentului suferă o amplificare a activității circuitelor neuronale, care utilizează transmițătorul numit dopamină, principala responsabilă de existnța impulsului de căutare a satisfacției. Această secreție de dopamină determină două chestiuni importante - impulsivitatea crescută și predispoziția spre adicții, adică o căutare permanentă a satisfacției asociate noului. Își doresc acțiune imediată, reacția la experiența trăită trebuie să fie rapidă. Un alt factor important care trebuie adus în discuție este somnul. „Când adolescenții intră la pubertate, ei suferă de o stare de somn întârziată, adică au probleme în a adormi înainte de ora 23, pentru că secreția de melatonină atunci se produce la ei, și de a se trezi la ora 8 dimineața. Lipsa de somn duce la diferite tulburări cum ar fi consumul de cafeină ridicat, controlul slăbit al impusurilor și nivelul cognitiv scăzut, adică afectarea motivației, atenției și memoriei, dar și dezvoltarea tulburărilor de tip anxios-depresiv”, a încheiat Mirela Dracinschi. Potrivit unei statistici publicate de către Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății,  29% dintre fetele de 15 ani și 13% dintre băieții de 15 ani din țările europene „se simt deprimați” mai mult decât o dată pe săptămână. Acest lucru este foarte grav, având în vedere faptul că jumătate din toate problemele de sănătate mintală la vârsta adultă își au debutul în timpul sau înainte de adolescență.

Maura ANGHEL