Şicanare în trafic ajunsă la Tribunalul Militar

Prima sentinţă pronunţată anul acesta de Tribunalul Militar Iaşi ţine de un proces destul de atipic pentru această instituţie. E vorba de o speţă privind „refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice” şi singura legătură cu milităria e aceea că inculpatul, deşi se afla în timpul liber, era îmbrăcat în uniform de jandarm.

Un moment de lene, urmat de o iniţiativă deloc inspirată a fost cât pe ce să-i distrugă definitive cariera lui Adrian C., plutonier major la Jandarmeria Dorohoi. În seara de 17 august, după ce a ieşit din tură, a mers să-şi viziteze părinţii care locuiesc într-un bloc de lângă Parcul Cholet. N-a mai catadicsit să se oprească pe acasă şi să-şi ia haine civile, iar asta avea să-l coste teribil.

Ajuns acolo, a început cu ţuica de deschidere, după care a trecut la bere şi la vin, dialogul cu tatăl său fiind doar un pretext întru golirea paharelor.

Trecuse binişor de miezul nopţii, era în jurul orei 1.00, când, după atâta ţuică, bere şi vin, pe Adrian l-a lovit, instantaneu, o foame crâncenă. Ghinionul a făcut ca în casă să nu mai fie decât un colţ de pâine, şi ăla uscat, bun doar de dat la câini. Cum în vecinătate nu mai era niciun magazine deschis, singura variantă de aprovizionare rămăsese non-stopul din centru. Drum lung, greu de parcurs pe jos după atâtea pahare.

Adrian şi-a spus că nu-i nicio chestie dacă se duce cu maşina sa, un Volkswagen Passat prea comun ca aspect pentru a atrage atenţia. Plus că era şi-n uniforma de jandarm. Doar n-o să-l oprească tocmai pe el cei de la Rutieră.

Nu l-au oprit, beleaua a venit din altă parte. Ajunsese aproape de primul giratoriu, conducea prudent, dar nu reuşea să ţină autovehiculul pe o traiectorie liniară. Rula sinuos, cu accelerări şi decelerări bruşte. Stilul ăsta de şofat l-a scos din minţi pe un anume Cornel, aflat la volanului unui Peugeot bleumarin. Normal, acesta din urmă ar fi trebuit să acorde prioritate Passat-ului, dar n-a făcut-o, ci s-a înfipt decis în răspântie.

În loc să-şi ţină fleanca şi să evite o gâlceavă deloc favorabilă, plutonierul a scos capul pe geam şi s-a pus pe înjurat. Dicţia l-a dat de gol, cel cu Peugeot-ul şi-a dat seama imediat că are de-a face cu un şofer cherchelit şi s-a hotărât să-l blocheze în trafic pe jandarm. L-a depăşit cu greu, a încercat o manevră în dreptul celui de-al doilea giratoriu, dar Adrian a izbutit să întoarcă maşina. Nu i-a mai trebuit niciun fel de pâine, singura dorinţă era să scape de urmăritor.

Cornel nu s-a lăsat, a apăsat pedala de acceleraţie, l-a depăşit pe Adrian şi a reuşit să-i bareze calea chiar în faţa blocului unde locuiesc părinţii jandarmului. Apoi, şi-a aprins tacticos o ţigară, savurându-şi succesul.

I-a parcat maşina, dar n-a vrut să-l şi „acopere”

Descumpănit, Adrian a coborât din Passat-ul rămas în mijlocul drumului, a desfăcut o doză de bere ce şi-o luase cu el din reflex şi s-a pus pe înjurat. Era prea beat ca să-şi poată parca maşina în altă parte. Noroc de un vecin, Costinel, care a auzit zarva, a coborât din bloc, i-a luat cheile lui Adrian şi a garat cu success, spre bucuria jandarmului care, clătinându-se ca un matelot în vreme de uragan, o făcuse pe dirijorul.

Între timp, Cornel sunase la 112, iar poliţiştii erau pe drum, urmând a sosi din moment în moment. Simţind că-i groasă, Adrian a încercat să-l convingă pe Costinel să declare că că acesta din urmă s-ar fi aflat tot timpul la volan şi nu jandarmul. A fost refuzat categoric.

În fine, au ajuns şi cei de la Rutieră, l-au văzut pe Adrian în uniform şi au evitat să-l umilească, punându-l să sufle în etilotest. L-au urcat în dubă şi l-au dus la Spitalul Municipal, pentru recoltarea probelor biologice.

La cât era de beat („avea imprecizie în mişcări, era dezorientat temporal şi spaţial, prezenta halenă alcoolică”, spune medical de gardă), Adrian s-a gândit că dacă refuză prelevarea, atunci n-o să fie nicio probă împotriva sa. S-a pus pe scandal, i-a acuzat pe poliţişti de agresivitate şi a speculat faptul că, fiind în uniformă, agenţii nu-l puteau încătuşa.

A plecat acasă şi s-a culcat liniştit, convins că episodul va fi dat uitării. S-a înşelat, dosarul a mers mai departe, fiind preluat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi.

Şi, cum erau suficiente probe pentru un deznodământ de nedorit (trecerea în rezervă plus condamnarea), Adrian a cerut, la finele lunii trecute, să semneze un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Vineri, la ultimul termen al procesului derulat la Tribunalul Militar Iaşi, Adrian a declarat că recunoaşte toate acuzaţiile, că regretă fapta comisă şi a menţionat că atitudinea sa din vara trecută a fost una izolată, care nu-l caracterizează. A scăpat ieftin, rămânând cu gradele, iar pedeapsa de un an şi şase luni e una cu amânare. Adică, nu i-a fost anulat permisul. Doar că, în caz de recidivă, ajunge direct după gratii. Marcel FLUERARU