Clubul de fotbal Politehnica Iaşi, Centrul de Copii şi Juniori. Unul mult subdimensionat, nu poţi face performanţă

Clubul de fotbal Politehnica Iaşi, Centrul de Copii şi Juniori. Unul mult subdimensionat, nu poţi face performanţă

Băgătorii în seamă critică atroce antrenorii de la Centrul de Copii şi Juniori (mai nou, Academie) a Politehnicii Iaşi. Cum că nu performează, că nu scot jucători, că sunt leneşi, slab pregătiţi profesional, subiectivi, merg pe interese de moment etc.

Imagine mai falsă ca asta nu se poate. Demontez, punct cu punct, logic şi argumentat, toată această aberaţie.

O fac în deplină cunoştinţă de cauză, am aproape 20 de ani de antrenorat la nivel juvenil, am participat la multe din lecţiile lor, mă cunosc foarte bine cu ei, am copilărit împreună, am studiat împreună, multe probleme sunt comune, căutăm rezolvarea. Cu mijloace extrem de puţine. De multe ori, inventăm.

În primul rând, o spun cât se poate de apăsat şi de ferm. Sunt prea puţini antrenori. La o grupă alcătuită din 20-25 copii, trebuie măcar doi profesori. Unul singur nu poate face faţă. Poţi antrena maxim 14 jucători. Dacă-s mai mulţi, evident, scapi pe câţiva din vedere.

Paranteză explicativă; fotbalul e un cumul de reflexe condiţionate. Care se capătă în urma lecţiilor de antrenament, printr-un număr de repetări. Şi repetări. Ori, dacă un copil deprinde ceva greşit, stăruie în asta, antrenorul nu-l poate corecta la timp din motivul mai sus menţionat, rezultatul nu poate fi altul decât eşecul...

Descoperă oferta de pariuri Superbet pentru partida cu U Cluj!

E simplu şi logic. Încă un amănunt esenţial: principala sarcină a antrenorului de copii şi juniori e aceea de a veghea la dezvoltarea micului fotbalist. De a-l studia pas cu pas, de a-l îndruma mereu, cu tact, diplomaţie şi pedagogie. O poţi face cu 2, 3, 5 elevi. Dacă-s mai mulţi, e imposibil. Pot depune mărturie sutele de profesori ce dau meditaţii contra costă. De fapt, nici nu-i nevoie. Cine se complică, lucrând cu mai mult de 2-3 copii simultan. Pentru 100 lei ora de meditaţie.

La juniorii Politehnicii, un antrenor încasează aproximativ 60 lei pentru o lecţie de antrenament. Una care presupune mult zbucium, mult efort mental şi material. Da, s-a mai făcut ceva în ultima vreme, de acord. Abatorul începe să arate a bază sportivă, dar e la galaxii depărtare de Milanello ori Barca. Sau Academia Hagi, dacă doriţi.

Ceea ce fac Gelu Paveliuc, Goşa Burdujan, Bebe Manole şi toţi ceilalţi e un efort supraomenesc. O fac doar din pasiune, banii câştigaţi după o zi de muncă abia asigură supravieţuirea. Una la limita decenţei. Şi vreţi rezultate spectaculoase?

Intră în SuperSocial, singura rețea socială dedicată pariorilor din România, și găsește-ți inspirația!

Rezolvarea e simplă şi nu necesită investiţii prea mari. Dublarea numărului de antrenori, măcar doi la o grupă. Altfel, aşa vom rămâne, la acest nivel.

Marcel FLUERARU