Da, Ştefan Târnovanu e un mare caracter!

Povestea asta merită, zic eu, făcută public pentru a clarifica mai multe chestii. Ştiind ce presiune e (şi nu de acum!) pe jucători, cu ce morcov abordează ei fiecare partidă, cum sunt panicaţi încă dinainte de a ajunge la vestiar, am zis că hai, să ajut şi eu cum pot. Am trecut prin asta un întreg retur, acum vreo 35 de ani, ştiu cum e, atunci n-am avut soluţie, între timp am mai evoluat...

Buun, azi dimineaţă, în timp ce-mi beam cafeaua şi mă holbam la diverse pe FB, îl văd online pe Teo Axinte. Îl abordez, îl întreb la ce oră au antrenamentul şi-i zic să-i transmită lui Ştefan că vreau să discut un pic cu el (Ştefan nu era online). „Îi, transmit!”, îmi spune Teo.

Ajung la stadion pe la 13.20, imediat după antrenament. Băieţii erau la vestiare, acum, cu regulile astea de pandemie, nicio şansă să intri acolo. Întâmplător, pe alee, dau nas în nas cu Marius Onofraş. Îl rog să-l cheme din vestiar pe Benone Dohot, antrenorul de portari, un om cu care sunt prieten din frageda copilărie, am jucat împreună, am antrenat împreună ani de zile...

Iese Beno, îi spun că vreau să discut un pic cu Ştefan. Beno, ca să-l protejeze pesemne, mă abureşte că Ştefan a plecat, că nu mai e în vestiar. Nu ştia că discutasem cu Teo. Îi zic că, atunci, să-l cheme afară pe Teo...

... apare Ştefan! Mă salută politicos ca întotdeauna, disecăm faza şi-i explic că, ori ce-ar fi făcut, tot lua gol. Pare minge uşoară, dar e cea mai perversă care poate fi pentru un portar. Teren umed, mingea se duce iute (acvaplanare), o bucată de noroi în cale (de nici 5 cm), traiectorie schimbată. Gol ca ăsta au luat toţi marii portari ai lumii..

Ştefan tace şi ascultă. Îi spun părinteşte: „voi nu vă luptaţi cu celelalte echipe, voi trebuie să vă luptaţi cu panica, să scăpaţi de crispare, goluri o să tot luaţi. Fără panică şi crispare, o să daţi mai multe”. Puştiul a zâmbit cam amar, mi-a promis că va lupta cu ele şi va izbândi. I-a întins mâna, dar nu i-am spus „baftă!”, ci „cât de înalt te-ai făcut!”. A râs. De data asta, vesel.

Nu ştiu cât efect o să aibă discuţia asta asupra lui, certitudinea-i că a rămas acelaşi copil modest şi de bun simţ pe care-l ştiu de aproape 15 ani. Ca şi Teo, rivalul şi prietenul lui.

Fumuri şi fumigene sunt doar în minţile celor ce l-au pus la zid... Care ar mai trebui să deschidă dicţionarul şi să citească definiţia cuvântului „suporter”. S-o înţeleagă şi s-o asimileze. Marcel Flueraru