Descoperirea a fost făcută în ruinele unei fortărețe medievale din Sviștov, un orășel din nordul Bulgariei, de către profesorul Nikolai Ovcharov și echipa sa de la Institutul și Muzeul Național de Arheologie din Sofia.
„Interesant este faptul că am găsit ghiulele aparținând perioadei otomane timpurii. Această descoperire ne bucură, fiindcă ghiulelele erau folosite de culverine”, a spus Ovcharov într-un interviu pentru Nova TV.
„Culverinele sunt cele mai timpurii tunuri, folosite din secolul XV și până în secolul XVI și apoi scoase din uz. Este exact perioada lui Vlad Țepeș și suntem siguri că există o legătură cu asediul și cucerirea fortăreței din Sviștov de către acesta în 1461”, a explicat Ovcharov.
Arheologul spune că este probabil că Vlad Țepeș a rămas în fortăreață după ce a cucerit-o.
„Adevărul este că Dracula a asediat acest loc, l-a cucerit și probabil că a locuit pentru scurt timp în el”, a afirmat Ovcharov.
Vlad Țepeș a purtat multe bătălii și a înfrânt mulți dușmani, însă cel mai mare inamic al său a fost sultanul otoman. În acea perioadă, otomanii încercau să cucerească teritorii din Europa de Est.
În 1453, sultanul Mahomed (sau Mehmet) al II-lea cucerise Constantinopolul și puterea otomană ajunsese până la Carpați, amenințând întreaga Europă. Până în 1481, otomanii au ajuns să controleze întreaga Peninsulă Balcanică.
Relația lui Vlad cu otomanii era complexă, deoarece tatăl său încheiase un tratat cu turcii și îi oferise pe cei doi fii ai săi, Radu și Vlad, să slujească în armata otomană și să învețe arta războiului.
Când s-a întors împotriva turcilor, Vlad s-a transformat într-un inamic periculos datorită lucrurilor pe care le învățase. După ce a ajuns voievod, Vlad a întărit armata valahă pentru a lupta cu forțele otomane.
Papa Pius al II-lea a cerut o cruciadă, iar Vlad și-a anunțat loialitatea față de Papă și față de așa-numita luptă sfântă împotriva turcilor. A devastat ținuturile bulgare dintre ceea ce este astăzi Serbia și Marea Neagră, inclusiv fortăreața în care au fost descoperite ghiulelele.
Vlad Țepeș a fost ucis în 1477, iar capul său a fost trimis sultanului Mahomed. Legătura dintre Vlad și Dracula vine de la cuvântul „dracul”.
Regele Ungariei l-a introdus pe tatăl lui Vlad într-un ordin cavaleresc numit „Ordinul Dragonului”. Intrând în Ordin, acesta și-a câștigat supranumele „Dracul”, care vine de la cuvântul românesc arhaic pentru „dragon”, care este „drac”.
Fiul său, Vlad al III-lea, avea să fie cunoscut drept „fiul lui Dracul”, sau, în româna veche, „Drăculea” – de aici „Dracula”.
Vlad Țepeș s-a născut în 1431, în Transilvania, însă domnitorul nu a avut legături puternice cu această regiune, potrivit lui Florin Curta, profesor de istorie și arheologie medievală.
„Dracula lui Stoker este legat de Transilvania, însă Vlad al III-lea nu a deținut proprietăți în Transilvania”, a declarat Curta într-un interviu pentru LiveScience.
Castelul Bran, astăzi o atracție turistică foarte populară, este adeseori numit „Castelul lui Dracula”. Cum construcția se află în munți, într-o zonă cețoasă, și are un aspect sinistru, are toate calitățile pentru a fi considerată „Castelul lui Dracula”, însă Vlad nu a locuit niciodată aici.
Potrivit cărții „Dracula: Adevăr și minciună”, de Elizabeth Miller, în 1890, Stoker a citit o carte despre Valahia. Deși cartea nu îl menționa pe Vlad, scriitorul a fost izbit de cuvântul „Dracula”, scriind în notițele sale: „În limba valahă înseamnă diavol.”
Stoker nu a spus niciodată că personajul său era inspirat de voievodul Vlad Țepeș, spunând doar că era vorba de „un personaj istoric dintr-o familie nobilă”.
Adauga comentariul tau