Oamenii de ştiinţă speră să poată reconstitui mirosul Europei vechi

Cercetătorii speră să creeze o bibliotecă de parfumuri, care să conţină tot felul de arome, de la cele ale insecticidelor până la cele ale primelor producţii de tutun.

De la mirosul înțepător al unui trabuc până la parfumul blând al trandafirilor, aromele ne pot transporta în trecut şi ne pot face să retrăim amintiri pe care le credeam uitate. Oamenii de știință, istoricii și experții în inteligență artificială din Marea Britanie și Europa au anunțat că fac echipă pentru un proiect de 2,8 milioane de euro. „Odeuropa” este iniţiativa de a identifica și chiar a recrea aromele specifice perioadei cuprinse între secolul al XVI-lea și începutul secolului al XX-lea. „Odată ce începi să te uiți la textele tipărite publicate în Europa încă din 1500, vei găsi o mulțime de referințe la miros, de la mirosuri din sfera religioasă - precum mirosul de tămâie - până la arome care ţin de tutun”, a spus dr. William Tullett, membru al echipei Odeuropa și autorul cărții Mirosul în Anglia secolului al XVIII-lea.

Proiectul va începe în ianuarie 2021 şi este programat a se desfăşura pe parcursul a 3 ani. Scopul acestuia este de a dezvolta inteligența artificială pentru a analiza textele istorice care conţin descrieri ale mirosurilor, texte scrise în șapte limbi, precum și de a identifica articole care conţin referiri imagistice la arome, precum tablourile.

Aceste informații vor fi utilizate pentru a dezvolta o enciclopedie online de mirosuri europene, împreună cu informații despre emoțiile și locurile asociate cu anumite arome. „Va include, de asemenea, discuții despre anumite tipuri de nasuri din trecut - tipurile de oameni pentru care mirosul era semnificativ și ce însemna mirosul pentru ei”, a mai declarat dr. Tullett, adăugând că un exemplu ar fi medicii. „Asta ne-ar putea duce la tot felul de mirosuri diferite, indiferent dacă este vorba de utilizarea ierburilor precum rozmarinul pentru a proteja împotriva ciumei, sau utilizarea sărurilor mirositoare în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea ca antidot pentru atacuri de panică și leșin”, a mai adăugat el, într-un interviu acordat jurnaliştilor de la The Guardian.

De asemenea, o parte esențială a proiectului se constituie în intenţia de a evidenția modul în care semnificațiile și utilizările diferitelor mirosuri s-au schimbat de-a lungul timpului, lucru ilustrat foarte bine de istoria tutunului. „Este o marfă introdusă în Europa în secolul al XVI-lea, identificată, la început, ca având un miros foarte exotic, dar care a devenit rapid domesticită și acum face parte din mirosul normal al multor orașe europene”, a mai spus Tullett.

Echipa proiectului intenționează să își folosească concluziile pentru a lucra alături de chimiști și parfumieri în scopul de a recrea mirosurile trecutului și de a explora modul în care acestea vor putea fi folosite - alături de informații despre semnificația lor - pentru a spori experiența vizitatorilor în muzee dar şi pentru a completa, din punct de vedere olfactiv, istoria.