Care au fost femeile din viața lui Caragiale? Cel mai mare dramaturg român, de la a cărui naștere sărbătorim marți, 30 ianuarie, 172 de ani, a fost și un mare iubitor al „sexului frumos”. Îi sunt atribuite mai multe relații, dar cea mai cunoscută a rămas, firește, cea care a implicat-o pe muza și marea iubire a lui Mihai Eminescu.
Care au fost femeile din viața lui Caragiale? De ce a vrut Eminescu să-l provoace la duel?
I.L. Caragiale a fost un personaj înzestrat nu doar cu geniul de scriitor și dramaturg, ci și un iubitor al „sexului frumos”. k
De-a lungul vieții sale a avut relații cu multe femei, dar nu despre toate se cunosc amănunte. Iar altele au fost pasagere și neimportante. Iar „nenea Iancu” nu se îndrăgostea ușor, dar când o făcea, era plin de pasiune. Chiar și când amorul nu îi era împărtășit.
Din ceea ce se știe, prima iubire a autorului „Scrisorii pierdute” a fost Leopoldina Reinecke, pe care Caragiale o poreclise Fridolina.
Caragiale, în primăvara anului 1883, pregătea, în colaborare cu I.C. Negruzzi libretul comediei muzicale Hatmanul Baltag a cărei partitură fusese încredințată lui Eduard Caudella.
În casa acestuia a cunoscut-o pe Fridolina, precum și pe Adela, fiică a doamnei Clara Caudella, dintr-o altă căsătorie”, aflăm din „Viața lui I.L. Caragiale” semnată de Șerban Cioculescu.
Cum dramaturgul era nevoit să meargă des la Craiova, în timp ce Fridolina rămânea în Iași, acesta le încredinţa prietenilor rămaşi în orașul din Copou sarcina de a îi transmite informaţii despre femeia dorită.
„Ce face Fridolina? O doresc de-mi seacă sufletul… Cu ochii ei albaştri, cu capul ei frizat”, îi scria dramaturgul în aprilie 1883 lui Petre Missir, conform ziarulunirea.ro.
Caragiale obişnuia să trimită cu trenul, de la Craiova, buchete de violete, pe care amicul său, Missir, avea sarcină să le ducă Fridolinei.
Dar inima acesteia era deja dată unui maior, așa că nu era dispusă să răspundă sentimentelor dramaturgului.
Caragiale nu s-a lăsat și a insistat, visând chiar și la o căsătorie cu aceasta. Dar prietenii l-au trezit la realitate.
Când aceștia i-au pus în vedere ce ar însemna perspectiva unei căsătorii cu Fridolina din punctul de vedere al efortului financiar ce l-ar presupune întreținerea întregii familii a acesteia, dramaturgul a renunțat la amorul neîmpărtășit.
Veronica Micle - Foto: dosaresecrete.ro
O altă iubire a scriitorului a fost Maria Constantinescu, pe care a cunoscut-o la puțin timp după ce s-a despărțit de Fridolina.
În anul 1884, Caragiale lucra ca funcţionar la Regia Monopolurilor din Bucureşti și Maria Constantinescu era o tânără angajată a fabricii de tutun „Belvedere”.
Din scurta aventură cu Maria Constantinescu s-a născut, în 1885, primul său copil, Mateiu Caragiale, viitorul autor al „Crailor de Curte-Veche”, pe care l-a recunoscut ca fiu.
În schimb, relaţia cu Maria Constantinescu s-a destrămat la scurt timp după naşterea copilului.
Dar cea mai cunoscută idilă a lui Caragiale a rămas, firește, cea cu Veronica Micle, marea iubire a lui Mihai Eminescu.
De altfel, „nenea Iancu” a cunoscut-o chiar prin intermediul poetului, care l-a introdus în Junimea din Iași.
Pentru că în acea perioadă Eminescu trăia mai mult la București, unde lucra ca redactor la ziarul „Timpul“ și ajungea mai rar la Iași, cel care-i ținea companie frumoasei blonde era chiar amicul său, Ion Luca Caragiale.
Dar intențiile geniului poeziei noastre de a se căsători cu Veronica l-au alertat pe dramaturg. El, ca și alții, știa foarte bine că Micle nu-și păstra farmecele doar pentru Emin, așa cum îl spunea ea autorului „Luceafărului”.
Încercând să împiedice o asemenea greșeală, cel puțin în viziunea lui Caragiale, el îi mărturisește lui Titu Maiorescu despre aventura sa cu Veronica, dar și despre restul iubiților acesteia.
„Caragiale află de intenţiile poetului şi, cuprins prima dată de remuşcare, se prezintă la Maiorescu şi îi vorbeşte deschis asupra acestor intenţii ale poetului. El îi împărtăşeşte teama că Eminescu e în stare să comită faptul şi că ar trebui împiedicat de la aceasta, deoarece Veronica avea mulţi prieteni intimi printre care şi el, Caragiale”, dezvăluie cartea „Tragicul destin al unui scriitor”, scrisă de B. Jordan (1903-1962), care prezintă biografia lui Caragiale, potrivit Historia.
Ani mai târziu, Titu Maiorescu i-a dezvăluit lui I. Al. Brătescu-Voinești, cum s-au întâmplat lucrurile.
„Cunoşteam bine reputaţia de care se bucura (n.r. - Veronica Micle). Ştiam că fusese… prietena multora, între care şi a lui Caragiale. Mi-o mărturisise chiar el.
Caragiale e un mare talent, dar sub raportul moralităţii nu este un exemplu de urmat şi, comme il n’avait pas de poils sur la langue, într-o zi în care vorbeam cu dânsul de înstreinarea lui Eminescu, îmi zugrăvise pe Veronica în termeni cruzi şi-mi numărase pe toţi a cărora prietenă fusese, între care şi el”, povestea Maiorescu în interviul apărut în revista Convorbiri Literare din noiembrie 1934,
Marele critic literar și om politic a fost nevoit să-i dezvăluie acest amănunt sordid ui Eminescu, atunci cânt acesta îl vizitează pentru a-l anunțat că se va căsători cu femeia iubită.
Mai mult, când Maiorescu îl întreabă din ce vor trăi, Eminescu spune că vor munci amândoi, iar el se va lăsa de poezie. Această perspectivă l-a îngrozit și șocat pe Maiorescu, așa că decide să-i spună poetului despre relația dintre Caragiale și Veronica.
„Ştiam că relaţiile între Eminescu şi Caragiale nu erau cordiale. Nici nu puteau să fie. Amândoi oameni de talent remarcabil, aveau facturi sufleteşti diametral opuse. (...)
Adauga comentariul tau