Un student de la Cambridge a dezlegat o dilemă gramaticală

O dilemă gramaticală care a nedumerit savanţii încă din secolul al V-lea î.Hr. a fost descifrată de un student de la Universitatea Cambridge şi ar putea „revoluţiona studiul sanscritei”, a precizat un profesor din cadrul acestei universităţi. Doctorandul Rishi Rajpopat, în vârstă de 27 de ani, a descifrat o regulă predată de Panini, un maestru al străvechii limbi sanscrite, care a trăit în urmă cu circa 2.500 de ani.
Sanscrita este vorbită în India de doar circa 25.000 de persoane dintr-o populaţie de peste un miliard, a precizat Universitatea Cambridge.
Este însă limba sacră a hinduismului şi mediul prin care mare parte din ştiinţa, filozofia, poezia şi alte opere seculare ale Indiei au fost comunicate timp de secole.
Gramatica lui Panini, denumită Astadhyayi, are la bază un sistem care funcţiona asemenea unui algoritm ce transformă rădăcina şi sufixul unui cuvânt în cuvinte şi propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.
Cu toate acestea, două sau mai multe dintre regulile lui Panini se aplică deseori simultan, ceea ce duce la conflicte între reguli.
Panini a predat o „metaregulă”, care este interpretată în mod tradiţional de savanţi ca însemnând că „în eventualitatea unui conflict între două reguli de acelaşi rang, regula ultimă în ordinea gramaticală este cea care se aplică”.
Cu toate acestea, deseori se ajungea la rezultate incorecte din punct de vedere gramatical.
Rajpopat a respins interpretarea tradiţională a acestei metareguli.
În schimb, doctorandul a demonstrat că intenţia lui Panini era ca între regulile aplicabile către stânga şi către dreapta unui cuvânt, să alegem regula aplicabilă înspre dreapta.
Folosind această interpretare, Rajpopat a ajuns la concluzia că „maşinăria lingvistică” a lui Panini producea cuvinte corecte din punct de vedere gramatical aproape fără excepţii.