Doamnele Iașului de altădată

 * oraș al teilor și al poeziei, al marilor spirite creatoare și al revoluțiilor culturale, Iașul a fost și este un loc unde feminitatea s-a exprimat prin forța gândului, prin delicatețea cuvintelor și prin fermitatea acțiunii * străzile încă răsună, de-a lungul timpului, de pașii unor femei care au schimbat destine, au clădit poduri peste epoci și au lăsat moștenire valori care astăzi ne inspiră * fie că vorbim despre primele feministe, despre creatoare de artă, despre femei de știință sau despre vizionare care au schimbat destinul acestui oraș, toate au avut un numitor comun: curajul de a fi altfel

Pe străzile pietruite ale Iașului, printre zidurile care poartă încă ecoul pașilor de altădată, trăiesc poveștile unor femei care nu au acceptat să fie simple figuri în umbra istoriei. Ele au ridicat școli, au scris literatură, au condus gazete, au aprins scânteia schimbării și au modelat conștiința unei națiuni. Unele au luptat pentru educație, altele pentru dreptate, iar altele pentru artă și frumusețe. Azi, numele lor sunt așezate pe străzi, pe plăci memoriale, pe coperțile cărților, dar mai presus de toate, ele rămân vii în spiritul acestui oraș. De la noblețea discretă a Elenei Cuza la revoluția ideilor Sofiei Nădejde, de la versurile pline de suflet ale Otiliei Cazimir la pasiunea Veronicăi Micle, doamnele Iașului continuă să inspire și să sfideze timpul.

Elena Cuza, între noblețe și sacrificiu

Dacă pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza istoria l-a așezat în galeria marilor reformatori, pe Elena Cuza o regăsim în rândul celor care au ales discreția, dar și dăruirea totală pentru binele altora. Prima Doamnă a României, de o eleganță sobră și o forță tăcută, și-a dedicat viața carității. La Iași, a ctitorit spitale și școli, a protejat orfanii și a insuflat ideea că noblețea nu stă în titluri, ci în faptele bune. Casa sa din Copou mai păstrează și astăzi ecoul acelor vremuri, iar grădina unde obișnuia să se plimbe rămâne un loc de reculegere pentru cei care îi cunosc povestea.

Sofia Nădejde, gânditoare, luptătoare, vizionară

Dacă există un nume care a simbolizat emanciparea femeii în România, acela este Sofia Nădejde. Într-o epocă în care femeile abia își croiau drum în viața publică, ea era deja un titan al gândirii progresiste. Publicistă, scriitoare și militantă feministă, a fost prima femeie din România care a condus un ziar – „Evenimentul Literar” – și prima care a susținut un examen universitar la Belle Arte, într-o vreme când femeile nu erau considerate capabile să exceleze în domenii rezervate bărbaților. La Iași, și-a purtat pașii prin redacții și prin săli de conferințe, insuflând curaj celor care o ascultau. Astăzi, numele ei este insuficient cunoscut, dar reeditarea scrierilor sale și inițiativele civice de promovare a figurilor feminine din istoria României îi readuc amintirea în actualitate.

Otilia Cazimir, poezia blândă a Iașului

În fiecare rând scris de Otilia Cazimir se simte parfumul teilor din Copou și căldura unei inimi care a înțeles farmecul lumii copilăriei. Deși recunoscută mai ales pentru poeziile dedicate celor mici, Otilia Cazimir a fost o voce puternică în literatura română. Într-o epocă dominată de nume masculine, și-a croit drum printre poeți, dovedind că sensibilitatea și inteligența nu au gen. Casa sa din Iași, de pe strada unde și-a scris mare parte din operă, este azi un loc de pelerinaj pentru iubitorii de literatură.

Marghiolița Costachi, femeia care a dus arta populară pe scenele Europei

Puțini știu că Iașul a fost gazda uneia dintre cele mai pasionate susținătoare ale artei populare românești. Marghiolița Costachi a fost o artistă și colecționară de costume populare autentice, promovând tradițiile românești nu doar în țară, ci și în marile capitale europene. Prin talentul său, a demonstrat că broderia și portul popular sunt nu doar moșteniri ale trecutului, ci și izvoare de inspirație pentru viitor.

Adela Xenopol, istoricul care a rescris rolul femeii în societate

Una dintre cele mai importante figuri feminine ale Iașului, Adela Xenopol, a fost o scriitoare și istorică vizionară. Prin articolele și cărțile sale, a pledat pentru drepturile femeilor, pentru accesul acestora la educație și pentru o societate mai echitabilă. A fost una dintre primele femei din România care au demonstrat că istoria nu este doar despre bărbați și războaie, ci și despre femeile care au modelat cultura, arta și progresul social.

Veronica Micle, muza geniului și o poetă sensibilă

Deși adesea menționată doar în umbra lui Mihai Eminescu, Veronica Micle a fost, la rândul ei, o poetă de excepție. În casa sa din Iași, la umbra teilor, s-au născut unele dintre cele mai frumoase poezii ale literaturii române. Tragedia vieții sale și destinul marcat de iubire neîmplinită au transformat-o într-un simbol al feminității sensibile și al geniului artistic.

Impactul și moștenirea lor astăzi

Astăzi, numele acestor femei sunt prezente în nume de străzi, statui, cărți și lecții de istorie. Dar este suficient? Câți tineri știu, cu adevărat, cine au fost aceste doamne ale Iașului? Cât din spiritul lor de luptătoare, de creatoare, de vizionare s-a păstrat în conștiința orașului?

Unele inițiative culturale, precum festivalurile literare sau campaniile de redescoperire a marilor figuri feminine, încearcă să le readucă în atenție. Expoziții, piese de teatru și articole de presă vorbesc despre ele, dar adevărata lor moștenire stă în puterea de inspirație pe care o exercită asupra noilor generații. La Iași, femeile continuă să scrie, să inoveze, să lupte. Așa cum au făcut, cândva, Elena Cuza, Sofia Nădejde, Otilia Cazimir, Adela Xenopol și multe altele. Și poate că, plimbându-ne prin Copou sau pe străzile vechi ale Iașului, dacă ascultăm atent, le putem auzi pașii. Sau, măcar, șoaptele timpului care ne amintesc că datoria noastră este să le ducem povestea mai departe.

Maura ANGHEL