Ucraina regretă că a renunţat în 1994 la armele nucleare

Dimensiune font:

| 26-10-2024 00:32

Decizia Ucrainei de a renunţa la uriaşul său arsenal nuclear, luată sub presiune internaţională în schimbul unor garanţii de securitate promise de marile puteri în Memorandumul de la Budapesta, reprezintă un motiv de regret pentru mulţi ucraineni, în contextul actualei agresiuni ruse.

Memorandumul din 1994 a fost semnat de Boris Elţîn în numele Rusiei, de Bill Clinton pentru SUA şi de John Major în numele Regatului Unit, în calitate de a treia naţiune garant. În baza Memorandumului de la Budapesta, Ucraina, Belarus şi Kazahstan au fost de acord să renunţe la arsenalul nuclear pe care îl moşteniseră pe teritoriul lor de la Uniunea Sovietică, în schimbul asigurării că suveranitatea lor va fi respectată "în cadrul graniţelor existente".

Ucraina deținea în 1994 al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia.

Ucraina deținea în 1994 al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia.

„N-am primit nimic la schimb”

În condiţiile în care partenerii externi ai Ucrainei ezită să o invite să adere la NATO, problema armelor nucleare apare în dezbaterea publică din această ţară, care caută garanţii de securitate fiabile împotriva agresiunii ruse.

"Am renunţat la armele noastre, dar nu am primit nimic în schimb, doar un război pe scară largă şi multe victime", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul acestei săptămâni, subliniind totodată importanţa unor perspective clare de aderare la NATO pentru ţara sa.

"Am renunţat la armele noastre nucleare pentru că am crezut că alte puteri nucleare ne vor proteja", a declarat vineri pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) din partea partidului lui Zelenski, Slujitorul Poporului.

Formulare vagă

In 1994, Marea Britanie, SUA şi Rusia s-au angajat să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, care moştenise după dezintegrarea URSS sute de focoase nucleare strategice şi tactice, precum şi rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane destinate să le lanseze.

Din păcate, textul Memorandumului de la Budapesta a fost formulat în aşa fel încât aceste state nu şi-au asumat obligaţii importante de a proteja Ucraina, admite Merejko, profesor de drept internaţional, iar angajamentul lor avea mai degrabă un caracter "moral şi politic".

La vremea respectivă, puţini credeau, atât în Ucraina, cât şi în afară, că Rusia ar putea ataca ţara vecină, a spus parlamentarul ucrainean. SUA, în special, au exercitat presiuni asupra Ucrainei, care traversa o criză economică şi socială profundă şi al cărei control operaţional asupra armelor era incert, pentru a preda Moscovei arsenalul său strategic uriaş.

După ce Rusia a anexat ilegal Crimeea şi a invadat regiunea estică Donbas în 2014, Ucraina a încercat de patru ori, fără succes, să iniţieze consultări cu ţările semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, afirmă el.

"Indiferent cum am numi promisiunile lor, 'asigurări sau garanţii', Ucraina a renunţat la singura sa garanţie de securitate din cauza insistenţelor şi are dreptul să ceară protecţie serioasă după ce unul dintre semnatarii (Memorandumului) a atacat-o", subliniază Merejko.