Câți bani au fost plătiți din amenzile neconstituționale din perioada stării de urgență

Dimensiune font:

| 07-06-2020 17:03

Din amenzile în valoare de apoape 600 de milioane de lei, aplicate în perioada stării de urgență, la buget au ajuns, din plata lor, doar 100 de milioane. Datele au fost anunțate de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Dar nici cele 100 de milioane nu vor rămâne acolo, pentru că amenzile au fost declarate neconstituționale de către CCR. Cei care le-au contestat și vor câștiga în instanță, a precizat Cîțu, fie vor primi banii înapoi, fie se vor face anumite compensări la taxe și impozite. „De obicei, se fac compensări”, a spus el, la Digi 24.

Întrebat dacă nu se ia în calcul o amnistie fiscală, el a spus că nu a participat la astfel de discuții la nivelul Guvernului, iar la nivelul Ministerului de Finanțe nu au avut loc.

Pe 2 mai, ministrul de Interne, Marcel Vela declara că valoarea totală a amenzilor aplicate de la începutul epidemiei se ridică la aproximativ 600 de milioane de lei, adică peste 120 de milioane de euro. El preciza că banii vor merge către sistemul medical.

Pe 6 mai însă Curtea Constituțională a decis că amenzile date în perioada de urgență sunt neconstituționale. În motivarea deciziei, CCR a susținut că prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 prin care au fost majorate amenzile nu indică în mod clar şi neechivoc, actele, faptele sau omisiunile care constituie contravenții și nici nu permit identificarea cu uşurinţă a acestora. Normele prin care sunt stabilite contravenţii trebuie redactate cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, astfel încât să poată să prevadă consecințele, mai arată Curtea Constituţională.

CCR constata că stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Mai mult, dispozițiile legale criticate nu respectă nici principiul proporționalității, se arată în deciza Curții. (toate detaliile aici)