De unde vine expresia „colac peste pupăză”? Care e semnificația puțin știută a respectivei păsări?

De unde vine expresia „colac peste pupăză”? Această sintagmă veche a rămas destul de folosită și în ziua de azi. Dincolo de înțelesul pe care-l are, care este originea ei și, la urma urmei, ce caută o pasăre ca pupăza în această exprimare?

De unde vine expresia „colac peste pupăză”? Sintagma a rămas destul de stranie, dacă e să căutăm o legătură între un colac și o pasăre pe care o știm foarte bine încă de la Ion Creangă și a lui întâmplare cu pupăza din tei, povestită în celebrele „Amintiri din copilărie”. Dar care este, în definitiv, treaba unei pupeze în acest context?

De unde vine expresia „colac peste pupăză”? Care e semnificația puțin știută a respectivei păsări?

Dacă ne uităm în DEX, vom găsi că expresia „colac peste pupăză” exprimă acea situație când peste un necaz deja existent vine altul, poate chiar mai mare.

De asemenea, ea este apropiată ca înțeles, ba chiar sinonimă, cu alte expresii și sintagme, precum „pe deasupra”, „ca şi cum n-ar fi fost de ajuns” sau „un necaz (un rău) nu vine niciodată singur”.

Expresia accentuează o situație nefericită, când unei situații neplăcute i se adaugă încă una, cel puțin la fel de nedorită și de serioasă.

Dar ce legătură are pupăza, pasărea care nu-l lăsa să se odihnească pe „Nică a lui Ștefan a Petrei” în „Amintiri din copilărie”, cu expresia și cu sensul acesteia?

Tot Paraschivescu afirmă că, dacă Răileanu, în romanul său, susține că „pupăza” este un colăcel, există specialişti după care „pupăza” este un fel de pâine sau o împletitură de cocă de mărimea unui cuib de pasăre, care nu se împarte doar la pomenirea morţilor, ci are un anumit rol şi în ceremonialele de nuntă.

„Expresia se poate folosi, aşadar, şi când o înmormântare (simbolizată prin colac) urmează unei nunţi (simbolizate prin pupăză).

Asta, fireşte, în condiţiile în care fiecare dintre cele două evenimente este, în limbaj popular, o „grijă””, mai spune Radu Paraschivescu, citând-o, de data aceasta, pe cercetătoarea Emilia Laura Bolotă.

Dar golirea de sensurile religioase ale expresiei - care au dispărut aproape în totalitate, la ora actuală - a lăsat „în lumină” doar înțelesurile acesteia menționate la început.

Cu alte cuvinte, e vorba de o dublare a unui necaz, iar românii știu că un asemenea eveniment nedorit nu vine niciodată singur.

Material de Eduard Niculescu newsweek.ro