Dosar 10 august: DIICOT invocă 'credinţa sinceră' şi dispoziţii CEDO pentru intervenţia jandarmilor

Ordonanţa de clasare întocmită de DIICOT cuprinde 155 de pagini, în document fiind menţionate prevederile ale legislaţiei interne, dar şi dispoziţii CEDO, în baza cărora s-a fundamentat decizia procurorilor de a clasa acest dosar.

Procurorii admit că deciziile luate de autorităţi în gestionarea protestului din Piaţa Victoriei nu au fost perfecte, însă, în condiţiile în care unii protestatari paşnici îi încurajau pe cei violenţi să exercite acte de agresiune împotriva jandarmilor, singura constantă pentru gestionarea situaţiei a fost 'mai stricta aplicare a legii'.

'Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalenţa 'protestatar paşnic - protestatar violent', respectiv 'protestatar violent - protestatar paşnic' s-a succedat cu repeziciune şi a cuprins o masă mare de participanţi la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situaţiilor cu potenţial degenerativ la adresa ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. (...) Deciziile luate la faţa locului nu sunt perfecte, însă ele vor trebui fundamentate pe o credinţă sinceră în aplicarea legii', spune DIICOT.

Procurorii invocă dispoziţii CEDO, în sensul că utilizarea forţei de către reprezentanţii statului poate fi justificată atunci când se bazează pe 'credinţa sinceră', chiar dacă ulterior se dovedeşte că intervenţia a fost greşită. 'Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că 'utilizarea forţei de către agenţi ai statului poate fi justificată (...) în cazul în care se bazează pe credinţă sinceră, care este percepută, din motive întemeiate, valabilă în acel moment, dar care ulterior se dovedeşte a fi greşită. A se considera altfel ar însemna impunerea unei sarcini nerealiste asupra statului şi a legii în îndeplinirea îndatoririlor lor, poate chiar în detrimentul vieţii lor şi a celorlalţi'', declară DIICOT.

Procurorii oferă câteva exemple de intervenţii ale jandarmilor, care ar putea fi catalogate ca fiind 'disproporţionate', însă ele beneficiază de 'prezumţia de legalitate', deoarece în piaţă nu mai era vorba de un protest paşnic, ci de o confruntare între două tabere beligerante, notează Agerpres.