Masivul Retezat. Decizie în dosarul retrocedării a 10.000 de hectare

Judecătoria Hațeg a decis, după 11 ani de proces, că retrocedarea a circa 10.000 de hectare din Domeniului Kendeffy în masivul Retezat, judeţul Hunedoara, produs la data de 6 decembrie 2006 printr-un înscris eliberat de Prefectura Hunedoara, a fost nelegal.

Domeniul Kendeffy a fost revendicat de două pretinse moştenitoare (Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz) din Austria, care au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure. Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241,73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină, potrivit anchetadehunedoara.ro.

Retrocedarea a fost una controversată de la început, iar procesul a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg.

Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupuselor moştenitoare ale familiei Kendeffy. Unul dintre motivele invocate a fost că ele nu aveau cetăţenie română la momentul retrocedării.

 

Despăgubiri în aur pentru foștii proprietari

Potrivit unui raport din 2013 al Curţii de Conturi a României, reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală. Fraţii Ludovic și Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăţi după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiţi de statul român.

„Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris.

Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949.

Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arăta în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.

 

Decizia instanței de fond

„În baza art.III alin. 2 indice 1 din Legea 169/1997 constată că reclamanta ACADEMIA ROMÂNĂ şi intervenienţii: STATUL ROMAN, COMUNA BRETEA ROMÂNĂ, COMUNA SÂNTĂMĂRIE ORLEA, ASOCIAŢIA COMPOSESORALĂ BĂRĂŞTEANA, justifică interes în promovarea prezentei acţiuni şi respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei interesului invocate de pârâtele: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth şi SC Rotunda SRL.

Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/647 , 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara...

...Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâtele-reclamante-reconvenţionale Pongracz Elisabeth şi Kendeffy Maria – decedată în cursul procesului, continuată de Helene Karoly şi Pongracz Elisabeth. Obligă pârâtele Pongracz Elisabeth şi Helene Karoly la plata sumei de 8250 lei cheltuieli de judecată către U.A.T. Bretea Română. Ia act că reclamanta va solicită cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată conform art.260 Cod proc. civilă de la 1865, azi, 10.08.2020. Document: Hotarâre 327/2020 10.08.2020”, precizează sursa citată.

Aproape 20.000 de hectare de pădure acoperă suprafaţa totală de peste 38.000 de hectare a Parcului Naţional Retezat, prima mare rezervaţie naturală înfiinţată în România.