Autostrada Soarelui ne-a costat peste 4.000 de euro metrul

În cei 11 ani de construire a Autostrăzii A2 Bucureşti-Constanţa, România a cheltuit peste 750 de milioane de euro cu aceste lucrări. Fiecare dintre cei 184 de kilometri construiţi după Revoluţie a costat câte 4,1 milioane de euro, adică 4.100 de euro pe metru, iar viteza medie de execuţie a fost de 45 de metri pe zi.

„Vedeta“ infrastructurii rutiere postdecembriste începuse bine în anul 2001, când au demarat lucrările pe primele tronsoane, între Bucureşti şi Drajna. În trei ani au fost gata cei aproape 100 de kilometri, la costuri de aproape trei milioane de euro/kilometru.
Apoi au început tergiversările. La  următorul tronson, de 36,6 kilometri, între Drajna şi Feteşti, lucrările au durat şase ani. Au început în 2003 şi s-au finalizat abia în 2009. Construirea acestui segment a costat 54,5 milioane de euro, adică puţin sub două milioane de euro/kilometru, pentru că tronsonul este amplasat practic pe teren întins.
În paralel, pe tronsonul de 25 de kilometri din zona Feteşti-Cernavodă, finalizat în vremea lui Ceauşescu (1987), au fost reabilitate carosabilul şi viaductele, lucrări care au costat în total 26,8 milioane de euro şi au durat cinci ani.

Doi metri pe oră

Cât priveşte viteza de construire, unele tronsoane au fost executate într-un ritm de numai 16 metri pe zi, pentru ca la altele să se ajungă şi la 80 de metri pe zi (media europeană este de 95-100 de metri pe zi, iar vârfurile clasamentului trec de un kilometru pe zi). Media generală pentru Autostrada Soarelui (184 de kilometri în cele 4.000 de zile ale ultimilor 11 ani) este de 45 de metri pe zi, adică mai puţin decât jumătate din lungimea unui teren de fotbal. Sau, continuând calculele, mai puţin de doi metri pe oră.

Lecţia albaneză

Cea mai bună comparaţie financiară pentru Autostrada Soarelui este ruta construită de Bechtel împreună cu subcontractorul turc Enka (acelaşi cuplu care s-a ocupat şi de Autostrada Transilvania), de la portul albanez Durres până în Kosovo.

Cei 170 de kilometri au costat în total un miliard de euro, adică aproximativ 5,8 milioane de euro/kilometru, dar, atenţie, magistrala rutieră albaneză străbate munţi şi traversează prăpăstii. Autostrada despre care vorbim are patru benzi pe toată lungimea, 29 de poduri şi viaducte, plus două tuneluri gemene de 5,5 kilometri. Şi, din nou atenţie, a fost finalizată în patru ani. Respectând proporţiile, acelaşi tronson ar costa aproape dublu în România, dacă ne amintim de ultimele estimări pentru Autostrada Transilvania (5 miliarde de euro pentru 415 kilometri, tot în zonă muntoasă şi deluroasă.

Distanţe astronomice faţă de campionii Europei
                                                                                                   
Campionii europeni ai construcţiei de autostrăzi afişează cifre ameţitoare. Spaniolii, spre exemplu, au reuşit în ultimii 20 de ani să dea în exploatare circa 8.800 de kilometri (aşadar, o medie de 440 de kilometri pe an). Şi francezii se află în top, reţeaua lor de autostrăzi mărindu-se cu 4.250 de kilometri în ultimii 20 de ani (peste 212 kilometri/an). Am putea spune, astfel, că spaniolii ar fi construit Autostrada Soarelui în şase luni, iar francezii – într-un an! De asemenea Ungaria stă bine la acest capitol, în ultimele două decenii maghiarii reuşind să construiască mai mult de o mie de kilometri (50 de kilometri pe an).

Cea mai inaugurată autostradă

Dacă Autostrada Transilvania este celebră pentru costurile imense şi pentru scandalurile iscate în jurul contractului cu americanii de la Bechtel, Autostrada Soarelui şi-a câştigat notorietatea prin numărul inaugurărilor la care participau oficialităţi de top ale timpurilor respective. Practic, fiecare tronson s-a bucurat de o tăiere de panglică şi de discursuri triumfale, chiar dacă – tehnic vorbind – acel drum nu însemna decât o parte dintr-un întreg de care beneficiem abia acum, la sfârşitul lui 2012.

sursa: adevarul.ro