Cele mai friguroase primăveri din istoria României

 Primăvara 2022 este una capricioasă din punct de vedere al temperaturilor, mult mai scăzute decât în ultimii ani. În istoria meteorologiei româneşti au fost mai multe perioade când în primăvară s-au înregistrat temperaturi extrem de scăzute.

Pentru primăvara acestui an, meteorologii spun că vom avea parte de episoade de iarnă chiar şi în aprilie. Istoria meteorologiei consemnează însă primăveri cu mult mai friguroase, când românii s-au confruntat cu un val de frig extrem. Astfel, cea mai friguroasă lună martie din istoria României a fost în anul 1932, când la Bucureşti s-au înregistrat minus 20 de grade Celsius. „Luna martie 1932 a fost una extrem de friguroasă. A îngheţat, s-au făcut poduri de gheaţă pe râuri, iar odată cu încălzirea vremii au venit inundaţiile”, potrivit meteorologului Valeriu Lăcătuş.

În ce priveşte luna aprilie, minima lui „prier” s-a înregistrat în anul 1935, minus 5 grade Celsius la şes, în condiţiile în care la munte, la staţia de pe Vârful Omu, s-au înregistrat în aprilie 1940 minus 26 de grade Celsius. Minima absolută a lunii mai Pentru luna mai, în acelaşi an 1935 s-a înregistrat o minimă de minus 5 grade Celsius în Capitală, iar la staţia Vf. Omu, în anul 1940 temperatura a scăzut până la minus 16 grade. Alte temperaturi scăzute din anotimpul primăvară au avut loc în 1952, când s-a înregistrat temperatura minimă absolută, la Întorsura Buzăului, respectiv minus 31,4 grade. Venind mai aproape de zilele noastre, în anii 1996 şi 1997 a nins în aprilie în mai multe zone din România. Fenomenul a primit numele de „Zăpada Mieilor”, pentru că în ambii ani ninsoarea a coincis cu sărbătoarea Paştelui. Stratul de zăpadă a măsurat jumătate de metru la Braşov, 33 de centimetri la Cîmpina şi 25 de centimetri la Bacău. În ce priveşte maxima istorică a lunii martie, aceasta s-a înregistrat în Vrancea, la Odobeşti, tot în anul 1952, când temperatura a urcat până aproape de 33 de grade Celsius.