Economie la costuri, clădiri mai puţin sigure. Iancu Guda: Trei sferturi din avuţia poporului român e în pericol. Nu luaţi decizii emoţionale!

În România se construiesc case şi apartamente pe bandă rulantă. Dezvoltatorii imobiliari umblă după profit, cu orice preţ, chiar şi al vieţii oamenilor, potrivit spuselor lui Iancu Guda. La ce trebuie să fim atenţi când cumpărăm?

E bine să fim atenţi la materialele de construcţie folosite atunci când ne gândim să achiziţionăm o proprietate, eventual să contactăm un inginer şi un notar care să ne ghideze în procesul de cumpărare şi să ne asigure că este un loc sigur de locuit, care nu va ceda la un cutremur cu magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter.

"Din perspectiva unui dezvoltator, e mai important să vinzi un apartament decât să-l faci bine şi, în caz de cutremur, să salveze viaţa oamenilor. Cifrele ne arată că se construieşte cu 800-900 de euro/mp iar în oraşele mari cu peste 2200-2300 euro/mp, deci un apartament de 60 mp cu două camere sare de 120 000 de euro, şi atunci se vinde aproape triplu. Dezvoltatorii construiesc cu 1 leu şi vând cu 2,5 lei. Şi atunci, pentru a-şi proteja profitul enorm, scumpirea materiilor prime a dus la două efecte: scumpirea nejustificată a preţurilor, pentru că au avut scădere de TVA pe care puteau să o compenseze, dar a fost cerere pentru că, în pandemie, lumea a stat acasă, iar acolo unde nu au crescut proporţional preţul final - practic, au făcut un compromis la structură. Înţeleg din opiniile unor ingineri avizaţi s-a descoperit că s-a făcut rabat la rezistenţa clădirii. În loc să se asigure că e o clădire rezistentă, au făcut finisajele la fel. Pentru că omul vede aceste finisaje şi dacă îi pui o gresie sau o faianţă de o calitate mai slabă o vede, din păcate, puţini clienţi se întreabă pe ce dau banii.

E o mare greşeală pentru că poate să fie fatală. Atunci când nu verifici rezistenţa clădirii şi toate aceste materiale care se susţine, pe hârtie, că s-au folosit, dai sute de mii de euro fără să ai habar pe ce dai banii. Şi noi trăim acolo cu familia, cu copiii noştri. Mi se pare tragic că românii nu au educaţia să-şi pună problema - pe ce dau eu banii? Trebuie să verific. Şi atunci când cumpăr un apartament, mai ales în stadiul de construcţie, trebuie să vin cu un inginer care să-mi confirme că această clădire este sigură, să mă folosesc de notarul meu, să stau în care pe care mi-o permit... Toate acestea ne ajută luăm decizii sănătoase atât pentru buzunarul nostru cât şi pentru viaţa noastră. Înainte sp semnezi, mai faci o verificare finală. Aduci un inginer structurist. Din păcate, oamenii sunt profitori, lacomi şi vor să exagereze cu profiturile pe spinarea inclusiv nu doar a satisfacerii clientului dar şi pe viaţa acestora. Iar Turcia ne demonstrează cu vârf şi îndesat acest lucru. Aceşti dezvoltatori corupţi o să facă puşcărie mulţi ani. În România, când sunt judecaţi, pleacă din ţară în ziua termenului final, vezi Doamne, sunt protejate drepturile omului! Avem prezumţia de nevinovăţie şi nu trebuie să le îngrădim libertatea de a călători. Dar ei când ne îngrădesc nouă viaţa şi ne fac clădiri proaste care cad pe noi la primul cutremur de 7 grade? E normal? Acolo nu este o îngrădire a vieţii şi libertăţii oamenilor?

Informaţi-vă! Nu mai luaţi decizii emoţionale! Aduceţi ingineri structurişti! Verificaţi că daţi banii pe ceva de calitate! Luaţi-vă casa pe care v-o permiteţi şi asiguraţi-vă acele apartamente, pentru că avuţia poporului român este concentrată 77% pe imobiliare, când ar trebui să fie cam la jumătate, vreo 33%. Şi, Doamne fereşte, la un cutremur trei sferturi din avuţia poporului român este în pericol!" este avertismentul expertului financiar Iancu Guda, lansat către populaţie în direct la Digi24.

Autoritățile din Turcia au reținut mai multe persoane responsabile de construcția clădirilor care s-au prăbușit în urma cutremurului catastrofal de luni, potrivit agenției de presă turce de stat Anadolu, transmite CNN. Câteva mii de clădiri au fost avariate, în special în orașul Gaziantep, în care locuiesc aproximativ două milioane de persoane și care se află la granița cu Siria, multe dintre ele până la pragul de colaps parțial sau total, transformându-se în grămezi de moloz. Unele blocuri s-au prăbușit la câteva ore după seism, după ce le-a cedat structura deja afectată.