Grindina, combătută în România cu patru tehnologii

România este singura ţară care a încercat cu succes patru tehnologii pentru combaterea grindinei şi stimularea precipitaţiilor, unele fiind deja folosite sau în curs de implementare pentru combaterea secetei şi diminuarea fenomenului de grindină, potrivit directorului de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr.

"În prezent, există patru tehnologii care se aplică atât pentru combaterea grindinei, cât şi pentru stimularea de precipitaţii: tehnologia rachetelor, a aviaţiei, tehnologia generatoarelor terestre şi cea a baloanelor. România le-a încercat deja, fie că vorbim de faza de omologare, fie că vorbim de faze experimentale, dar suntem singurul stat din lume, la momentul actual, care a încercat toate cele patru tehnologii cu succes, adică cu rezultate măsurabile la sol. Tehnologia rachetelor la noi este cu mult peste ce se aplică în alte părţi ale lumii. Am ajuns la performanţe de 80% grad de protecţie, în condiţiile în care tehnologia standard spune că un grad de protecţie de 75% e mulţumitor, pentru că are şi tehnologia anumite limitări. De exemplu, nu poţi să lansezi rachete atunci când ai interdicţie de aviaţie. Am avut astfel de cazuri în care nu am putut interveni şi atunci a căzut grindină care a afectat culturi întregi", a declarat, pentru AGERPRES, Ionuţ Lazăr.

Potrivit directorului UCCG Moldova II Vrancea, Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este o necesitate la acest moment, atât pentru protejarea culturile de grindină, cât şi pentru stimularea precipitaţiilor, în contextul în care vecinii noştri au astfel de sisteme care acoperă bună parte din teritoriul lor.

"Sistemul antigrindină sau de stimulare a precipitaţiilor în România a fost realizat nu pentru că şi l-a dorit cineva, ci pentru că el este necesar. Dacă ne uităm la Republica Moldova, ţara are un sistem care acoperă mare parte din teritoriu cu puncte de lansare, astfel încât reuşeşte să combată celulele de grindină. Ţara vecină are 132 de puncte de lansare, cu care protejează 1,6 milioane de hectare. În aceste condiţii, Republica Moldova reuşeşte să combată cu succes celulele pe teritoriul ţării, norul trece peste Prut, celula care se încarcă cu energie acumulează apă şi se descarcă, de exemplu, în zona Cotnari, unde, de cele mai multe ori, au fost pagube colosale. La fel şi în Carpaţii de Curbură. Ani la rând, zona noastră (Vrancea - n.r.) a fost considerată polul grindinei. Pentru că R. Moldova are puncte de lansare până spre sudul ţării, iar o celulă combătută şi ţinută sub control de ei, pe teritoriul lor, după ce nu va mai avea iodură de argint în ea pentru a diminua particulele de grindină şi intră într-o zonă propice pentru a se dezvolta, peste Prut sau Siret, va provoca pagube materiale. De multe ori au fost pierderi în culturile agricole colosale'', a spus el.

La fel, şi la vecinii din sudul Dunării. ''Bulgarii au foarte multe puncte de lansare, iar protecţia zonei de est a ţării este asigurată de aeronave. Astfel că ei combat cu succes, pe teritoriul lor, celule de grindină care vin către România şi care, intrând pe teritoriul nostru, peste Dunăre, se încarcă foarte tare şi provoacă pagube enorme. S-a întâmplat, de exemplu, să monitorizăm o celulă venită dinspre Bulgaria, am ţinut legătura cu colegii de acolo care ne-au confirmat că ei au combătut acea celulă, care, după ce a intrat în România, s-a descărcat în zona Dăbuleni, unde nu a mai rămas nimic pe câmp. După care a intrat în zona de protecţie de la Grupul Sud, unde s-a intervenit iarăşi cu sistemul antigrindină, s-a ţinut sub control celula şi, uşor, uşor, ea şi-a pierdut din energie şi s-a diminuat", a explicat Ionuţ Lazăr.