Inflația este mult mai mare, potrivit Eurostat! INS o scade din pix la ordinul lui Ciolacu

Sunt curios, dacă tot vine vorba de mai multe inflații (ba e 5,9%, ba e 6,2%), cum a surprins INS în estimarea inflației cele două fenomene vizibile în piață:

– Calitatea rămâne la fel, se schimbă cantitatea, prețul rămâne același (adică, „zero” inflație măsurată strict prin prețuri);

– Cantitatea rămâne la fel, se schimbă calitatea (rețeta, concentrația, ingrediendele etc.) și prețul rămâne același (adică, tot „zero” inflație măsurată doar prin dinamica prețurilor).

Evident, aceste studii ar trebui să reflecte cu acuratețe cât din piață este afectată astăzi de aceste fenomene, dinamica lor în gama de produse incluse în indicele prețurilor de consum trebuie să fie luată în considerare. Cred că nu se întâmplă acest lucru.

În plus, ar trebui lămurit (printr-un studiu care trebuie realizat lună de lună) procentul din consum de produse care au avut adaosul plafonat. Nu de alta, dar nu este corect să pui în coșul de bunuri doar produse care au avut adaosul plafonat (de exemplu, la ouă, doar cele de dimensiunea M în caserole de 10 bucăți au avut adaosul plafonat).

Având în vedere credibilitatea știrbită a INS după ce Eurostat a publicat o altă inflație, mai mare (nu este prima dată), cei de acolo ar trebui să iasă rapid cu clarificări metodologice, inclusiv pe chestiunile enumerate de mine mai sus.

Altfel, inflația din România pare tot mai mult a fi ”din pix”. Nu că nu ar fi. Oricum, inflația este a tuturor și a nimănui, fiind o medie. Nimeni nu consumă circa 6000 de produse într-o lună. Nici măcar bucăți din ele, așa cum se regăsesc în inflație. Totuși, nu ar trebui să ne ascundem în spatele imperfecțiunilor inerente pe care le are media pentru a produce și mai multe imperfecțiuni…