Ofensiva asistaților social

Fiecare al patrulea român trăieşte în sărăcie, riscul acesta pândind încă o treime din populaţia ţării!

Sărăcia afectează puternic populaţia, însă face mici „excepţii”, în funcţie de grupa de vârstă şi de capacitatea de muncă de care dispun românii. Evident, cea mai afectată categorie o reprezintă tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani, cu un nivel al sărăciei mult sub cel al adulţilor. Totodată, pensionarii sunt afectați într-o mare măsură de sărăcie, un sfert dintre aceşti trăind chiar sub limita decenţei.

La nivel naţional, 159.123 români încasau, la 1 ianuarie 2022, ajutor social. Un calcul simplu ne arată că, cu cei 35.920 asistaţi social aflaţi în plată (22,57%), Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Bacău, Neamţ şi Vaslui) conduce detaşat în topul sărăciei naţionale.

Practic, din primele 8 judeţe ale acestui top, 5 sunt din Moldova, cu judeţul Bacău pe poziţia a doua!

Mult mai elocvent, 8 din primele 10 localităţi româneşti  cu cei mai mulţi asistaţi social sunt din zona Moldovei, lider fiind comuna Valea Moldovei, cu 518 dosare de ajutor social.

Din judeţul Iaşi, în topul naţional a intrat comuna Lungani, pe poziţia a opta, cu 440 asistaţi social.

Judeţul  Bacău are 11 comune cu peste 200 asistaţi social

Bacăul a devenit, în ultimii ani, pol al sărăciei din zona Moldovei. La 31 decembrie anul trecut, 8.879 băcăuani încasau ajutor social de la stat, numărul acestora fiind în creştere faţă de luna precedentă, însă în scădere cu mai bine de 1.000 de persoane faţă de decembrie 2018, când erau înregistrate 9.880 persoane. În total, aceste persoane încasează, lunar, 2,35 milioane lei.

Practic, zeci de comune din județ contabilizează, lunar, sute de persoane care trăiesc doar din mila statului, recordul fiind înregistrat la Horgești – 413 persoane cu dosar la legea venitului minim garantat. Urmează alte zece comune cu peste 200 de asistați, numărul acestora fiind în creștere: Moinești - 332, Stănișești – 321, Ungureni – 311, Dărmănești – 301, Lipova – 255, Răchitoasa – 252, Poduri – 248, Pârjol – 231, Buhuși – 230, Blăgești – 218. La polul opus, cele mai puține cazuri sunt consemnate în Mărgineni – 7, Măgura – 8, Iţeşti şi Slănic Moldova - câte 9, Traian – 10.

În municipiul Bacău , la 1 ianuarie 2022 erau în plată la Legea venitului minim garantat 146 de persoane.

Suceava dă „campioana” naţională la asistaţi social

Scăderea nivelului de trai se remarcă şi în judeţul Suceava, unde statisticile au consemnat, la finalul anului trecut, cele mai multe noi dosare de ajutor social din ţară - de la 6.080 în noiembrie, la 6.243 în decembrie. Creşterea este însă mult mai mare (+428 ), dacă ar fi să ne raportăm la luna august a anului trecut, când statisticile indicau 5.815 persoane dependente de ajutorul social! Lunar, cei 6.243 asistaţi suceveni încasează 1,88 milioane lei.

De remarcat faptul că judeţul Suceava dă „campioana” naţională la asistaţi social – comuna Vadu Moldovei, cu 518 persoane la 1 ianuarie 2022, plasând în „top 10” şi comuna Dolhasca, care, cu 447 asistaţi, ocupă poziţia a 7-a! După Valea Moldovei şi Dolhasca, în nedoritul top judeţean se situează comunele Pătrăuţi – 269 persoane, Baia – 244, Păltinoasa – 205, Arbore – 200. De remarcat faptul că judeţul raportează, lună de lună, două comune cu „zero asistaţi” – Botoşana şi Dărmăneşti. Alături de acestea alte câteva comune au sub 10 dosare în plată: Coşna – 1, Gălăneşti – 3, Siminicea şi Fântânele – câte 4, Hârtop şi Breaza – câte 5.

În municipiul Suceava, doar 81 de persoane încasează ajutor social.

Dezinteres total din partea autorităţilor, la Iaşi

Iaşul reprezintă un caz aparte, fie doar şi pentru simplul fapt că în comuna Lungani au fost anulate, în iunie  2019, peste 90 la sută dintre dosarele de ajutor social, considerate ilegale, însă numărul acestora a ajuns, din nou, la cifre de neimaginat. Aşadar, de la 10 dosare înregistrate în iunie 2019 (416 cu o lună înainte), la Lungani s-a ajuns astăzi la 440 dosare de ajutor social, iar numărul creşte de la lună la lună, sub privirile dezinteresate ale autorităţilor!

În momentul de faţă, topul sărăciei din judeţul Iaşi este completat de comuna Mironeasa – 283 cazuri, municipiul Iaşi – 257, Ţibăneşti – 233, Sireţel – 170, Popeşti – 163.

La polul opus, două comune nu au asistaţi social – Andrieşeni şi Ţuţora, dosare puţine aflându-se, lunar, în plată la Vlădeni – 2, Plugari – 3, Valea Lupului – 5, Costuleni, Bârnova, Oţeleni, Roşcani – câte 6, Leţcani – 7, Strunga - 8.

În total, cei 6.062 asistaţi ieşeni încasează lunar 1,62 milioane lei, ceea ce reprezintă o medie de 268,34 lei de persoană.

Numărul asistaţilor este în creştere faţă de luna august 2021, când erau în plată 5.888 ieşeni, însă a scăzut simţitor faţă de decembrie 2018, lună în care se înregistrau 6.857 dosare de ajutor social.

Comuna vasluiană Voineşti, locul secund în topul sărăciei din România

Considerat multă vreme pol al sărăciei din Uniunea Europeană, judeţul Vaslui a scăpat de această „etichetă”, în principal datorită exodului unei însemnate părţi a populaţiei în alte state europene, dar şi a sărăciei accentuate care a cuprins judeţul vecin, Bacău.

În prima zi din acest an, 7.316 vasluieni încasau 1,96 milioane lei în concept de venit minim garantat, cu 1.064 mai puţini faţă de decembrie 2018.  

Totuşi, cu 459 de dosare de ajutor social întocmite în decembrie 2021, comuna vasluiană Voineşti s-a plasat pe locul al doilea în topul sărăciei din România. Urmează, în judeţ, comunele Băceşti – 281, Pungeşti – 246, Gârceni – 237, Dragomireşti – 230, Iana – 207, municipiul Bârlad – 186, Puieşti – 178, Oseşti – 171, Ivăneşti – 166, municipiul Vaslui – 124.

Între comunele cu foarte puţine cazuri se află Viişoara – 6, Blăgeşti – 9, Găgeşti – 13, Muntenii de Sus şi Fruntişeni – câte 18.

Asistaţii social din Neamţ încasează, lunar, 1,24 milioane lei

Judeţul Neamţ a înregistrat, în ultimii trei ani, o scădere accentuată a numărului de dosare aflate în plată la Legea privind venitul minim garantat. Dacă în decembrie 2018 se înregistrau 5.595 asistaţi social, numărul acestora a scăzut până la 4.714 la 1 ianuarie 2022. Cu toate acestea, din august 2021 şi până în prezent cifrele au consemnat o uşoară creştere, evidentă an de an în perioadele de toamnă şi iarnă.

La această dată, nemţenii cu probleme de venit minim garantat încasează lunar 1,24 milioane lei, reprezentând o medie de 264,10 lei de persoană.

În topul judeţean al sărăciei se află comunele Oniceni – 259 dosare de ajutor social, Răuceşti -243, Pipirig – 217. La polul opus, comuna Dumbrava Roşie – doar 2 dosare, Mărgineni – 4, Zăneşti – 5, Timişeşti – 6.

Municipiul Piatra-Neamţ are în plată 180 de asistaţi social.

Municipiul Botoşani adună cei mai mulţi asistaţi

Judeţul Botoşani consemnează, an de an, scăderi importante în privinţa dosarelor de ajutor social. Dacă în decembrie 2018 erau în plată 3.550 botoşăneni, numărul asistaţilor a scăzut la 2.696 în momentul de faţă, aceştia încasând, lunar, 671 mii lei.

La această dată, cele mai mari probleme se înregistrează chiar în municipiul reşedinţă de judeţ, cu 229 asistaţi social, nedoritul clasament fiind completat de comuna Hudeşti – 154 dosare, municipiul Dorohoi – 128, şi oraşul Ştefăneşti – 125.

Unităţile administrativ-teritoriale cu cele mai puţine dosare sunt Gorbăneşti – 2, Mitoc -3, Răuseni şi Dersca – câte 4, Mihăileni – 5, Lunca şi Roma – câte 7, Unteni  - 8.

Potrivit datelor Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în decembrie 2021 s-a plătit ajutor social pentru 159.123 asistaţi, judeţele cu cele mai multe persoane în plată fiind Dolj -10.013, Bacău – 8.879, Buzău – 7.819, Tulcea – 7.395, Vaslui – 7.316, Galaţi – 6.949, Suceava – 6.243, Iaşi – 6.062. În total, statul a plătit asistaţilor social, într-o singură lună, 41.428.016 lei!

Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei.

Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Beneficiile de asistență socială reprezintă, potrivit legii, o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Daniel BACIU