România a solicitat în cadrul ECOFIN ca viitoarea uniune bancară să ofere condiţii egale statelor UE, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro, astfel încât cooperarea să continue şi în caz de dezacord între poziţia unui stat care nu a adoptat euro şi o decizie a Consiliului Guvernatorilor BCE.

România cere ca statele din afara euro să nu fie excluse din uniunea bancară în cazul dezacordurilor

 

România a solicitat în cadrul ECOFIN ca viitoarea uniune bancară să ofere condiţii egale statelor UE, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro, astfel încât cooperarea să continue şi în caz de dezacord între poziţia unui stat care nu a adoptat euro şi o decizie a Consiliului Guvernatorilor BCE.

"Secretarul de Stat Claudiu Doltu a prezentat poziţia României, făcând referire la trei aspecte care rămân în discuţie. Primul se referă la egalitatea dintre ţările din zona euro şi cele din afara acesteia. Preşedinţia şi Comisia Europeană au acordat permanent atenţie acestui aspect şi au formulat soluţii acoperitoare, însă, unele ţări solicită mai multe clarificări. În situaţia în care va apărea un dezacord al unui stat membru din afara zonei euro faţă de o decizie a Consiliului Guvernatorilor (în cazul mecanismului decizional al Consiliului de Supraveghere al BCE), România consideră că acest lucru nu ar trebui să conducă, în mod automat, la terminarea cooperării în cadrul mecanismului de supraveghere unică", se arată într-un comunicat al Ministerul Finanţelor Publice.

Doltu a participat marţi la reuniunea Consiliului ECOFIN, desfăşurată la Bruxelles, unde pe agenda discuţiilor s-a aflat şi mecanismului unic de supraveghere bancară

Un al doilea aspect abordat de România a fost delimitarea clară a atribuţiilor de politică monetară a Băncii Centrale Europene de atribuţiile care ţin de politica de supraveghere bancară.

Reprezentantul României a arătat, pe de o parte, că independenţa băncii centrale şi, implicit, a politicii monetare pot fi considerate subiecte în afara deciziei politice a guvernelor şi, pe de alta parte, că politica de supraveghere bancară nu poate fi separată de responsabilitatea şi răspunderea democratică a guvernelor.

"De aceea, România consideră firesc ca pentru decizia finală să se găsească o soluţie care să fixeze fără echivoc această delimitare", se mai spune în comunicat.

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană nu au reuşit marţi să se pună de acord asupra unui mecanism unic de supraveghere bancară, prima etapă a unei consolidări a zonei euro, dar speră ca divergenţele să fie depăşite la un summit din 13-14 decembrie.

Miniştrii de Finanţe se vor reuni din nou pe 12 decembrie, în ajunul summitului şefilor de state şi de guverne, a indicat preşedinţia cipriotă.

Introducerea unei supravegheri comune a băncilor din zona euro, încredinţată Băncii Centrale Europene (BCE) în colaborare cu autorităţile naţionale de supraveghere, este prima etapă a uniunii bancare dorită de liderii europeni pentru a preveni viitoare crize.

În cadrul BCE urmează să fie înfiinţat un consiliu de supraveghere a băncilor din zona euro.

Discuţiile s-au izbit de mai multe dificultăţi, cea mai importantă fiind repartizarea atribuţiilor între BCE şi autorităţile naţionale de profil.

Berlinul vrea ca BCE să se concentreze pe supravegherea marilor bănci din regiune şi a celor care implică riscuri pentru ansamblul economiei, iar Franţa susţine un sistem care să se aplice tuturor băncilor în care BCE să fie decident de ultimă instanţă.

O altă problemă este cea a poziţiei BCE în Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

Dacă BCE va vota în instanţele ABE în numele celor 17 ţări din zona euro, celelalte 10 state din UE vor fi în minoritate.

 

 

http://www.mediafax.ro