România, în pericol de prăbușire economică

Cu PIB-ul anului 2021 în creștere, România înregistrează un deficit de cont curent în creștere, iar dacă decidenții nu acordă o atenție specială acestei situații, a gradului de îndatorare, riscul intrării în zona de austeritate nu va putea fi evitat.

România a încheiat 2021 cu un deficit de cont curent de 16,95 miliarde euro, cu 55% peste nivelul din 2020, cea mai mare parte provenind din schimbul internaţional de bunuri, care a avut un deficit de 23 miliarde euro, cu 4,1 miliarde euro peste anul anterior, arată datele BNR.

Potrivit Ziarului Financiar, balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii), impozite, subvenţii, a avut un minus de 4 miliarde euro, cu 644 milioane euro mai mult decât în 2020.

Balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, şi cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 901 milioane euro, respectiv cu 230 milioane euro.

Pe segmentul de servicii, excedentul s-a ridicat la 9,2 miliarde euro, din care 4 miliarde euro a provenit din zona de transporturi. În schimb, turismul şi-a adâncit dezechilibrele, acest sector având un deficit de 1,67 miliarde euro, faţă de 1,4 miliarde euro la finele lunii decembrie 2020.

Veniturile secundare au generat un excedent de 1,03 miliarde euro, faţă de 1,9 miliarde euro în 2020.

Investiţiile străine directe au însumat 7,25 miliarde euro (comparativ cu 3 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,77 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,47 miliarde euro.

Atenție sporită la gradul de îndatorare, altfel vom avea o perioadă de austeritate
Analistul economic, Mircea Coșea, susține că situația prezentată de BNR nu este deloc îmbucurătoare. ”Ca orice creștere a deficitului, aceasta are un efect de împovorare, mai ales dacă banii veniți din împrumuturi nu sunt direcționați spre investiții”, ne-a precizat analistul economic Mircea Coșea. Mai mult, acesta susține că în cifrele anunțate de BNR nu sunt ”prinse” și fondurile din PNRR, unde jumătate din sumă va veni sub formă de împrumuturi, și chiar dacă dobânzile sunt mici, de 0,5%, tot împrumuturi sunt. Totodată, Coșea mai spune că decidenții trebuie să acorde o atenție specială acestei situații, având în vedere că depășirea pragului de 50% a gradului de îndatorare, potrivit legii, înseamnă intrarea în zona de austeritate, ”care nu este deloc potrivită în contextul actual”.

PIB-ul României a crescut în 2021
Conform datelor Institutului Național de Statistică, publicate pe 15 februarie, Produsul Intern Brut (PIB) pe anul 2021 a crescut, comparativ cu 2020, cu 5,6%. În ultimul tremestrul al lui 2021, PIB-ul a fost mai mic cu 0,5% față de trimestru III din 2021, însă a înregistrat o creștere cu 2,7 comparativ cu același trimestru din 2020.

Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial ca urmare a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 9 din 12 ianuarie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,2% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul I 2021, au fost revizuite de la 101,5% la 101,1%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 100,1%.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.