Românii trebuie să știe - 75 de noutăţi fiscale pentru 2021 / ANALIZĂ

Aşa cum ne-am obisnuit, începutul unui an nou vine la pachet cu o serie de noutăţi legislative în materie fiscală. Majoritatea au fost aduse de doua legi publicate în luna decembrie – Legea 295 pentru modificarea Codului de procedură fiscală şi Legea 296 pentru modificarea Codului Fiscal.

 

 Contzilla.ro - liderul informației pentru contabili - face o analiză a principalelor modificări fiscale care intră în vigoare în luna ianuarie.

Vești bune pentru români! Guvernul Cîțu vrea să crească salariul minim pe economie

TVA

Plafonul pentru aplicarea TVA la încasare se majorează de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei.
Transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil de către o persoană impozabilă către o instituţie publică, în scopul stingerii unei obligaţii fiscale restante nu este considerata livrare de bunuri şi astfel nu reprezintă o operaţiune supusă TVA.
Se introduce o nouă situaţie în care se reduce baza de impozitare a TVA: pentru cazul în care contravaloarea totală sau parţială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părţi, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepţia situaţiei în care furnizorul/prestatorul şi beneficiarul sunt părţi afiliate. În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanţelor respective, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate.
Termenul până la care se fac rambursări de TVA cu control ulterior este 25 ianuarie 2021.
Începand cu anul 2021 se modifica plafonul valoric pentru livrarea de locuinţe cu cotă redusă (5%) către persoane fizice. Acesta se exprima în euro şi are valoarea de 140.000 eur, vechiul plafon fiind 450.000 lei. Conrect, aceasta cota redusă de 5% se va aplica pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m^2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 140.000 euro, echivalent lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice.
Din punct de vedere al TVA, tranzacţiile cu UK vor urma începand cu anul 2021 regula tranzactiilor extracomunitare.
Se va putea deduce TVA la băuturi alcoolice şi tutun şi în altă situaţie decât pentru cazurile în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii. TVA va putea fi dedusă astfel şi pentru acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor.
Se acordă dreptul de deducere beneficiarilor care primesc facturi de corecţie de la furnizori în afara termenului de prescripţie, în alte situaţii decât ca urmare a inspecţiei fiscale la furnizor. Astfel, în cazul în care furnizorul emite facturi de corecţie, fie din iniţiativă proprie, fie în urma inspecţiei fiscale în cadrul căreia organul fiscal a stabilit TVA colectată pentru anumite operaţiuni efectuate în perioada supusă inspecţiei fiscale, beneficiarul respectivelor operaţiuni are dreptul să deducă taxa înscrisă în factura de corecţie emisă de furnizor chiar dacă termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale s-a împlinit. În aceste situaţii, dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecţie, sub sancţiunea decăderii.
Contabilitate

Începand cu anul 2021 a fost eliminată obligaţia de a depune raportări contabile semestriale pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1.000.000 euro. MFP va putea stabili întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare sau a unor raportari contabile şi la alte perioade decat anul, în cadrul exerciţiului financiar, doar de către persoanele care au realizat o cifră de afaceri mai mare decat echivalentul în lei a 1.000.000 euro la sfârşitul exerciţiului financiar precedent.
Salarizare

10. Măsura acordării şomajul tehnic în baza OUG 30/2020 şi măsura acordării indemnizaţiei pentru timp redus de muncă(Kurzarbeit) au fost prelungite până la 30 iunie 2021.

11. Definiţia salariului de bază minim brut pe ţară se completează cu faptul acesta poate fi aprobat şi prin alte acte normative nu numai prin Hotarare de Guvern şi că în situaţia în care se utilizează, în acelaşi an, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, dacă prin lege nu se prevede altfel.

12. Se clarifică regimul fiscal al utilizării în regim mixt a autoturismului pe firmă, mai precis al celor 50% utilizaţi în scop personal, în cazul microîntreprinderilor şi plătitorilor de impozit specific. Avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi nu sunt supuse impozitului pe venit şi nici contribuţiilor sociale, aşa cum se putea interpreta analizând legislaţia existentă.

13. În ce priveşte telemunca, s-a introdus prin Codul fiscal posibilitatea ca angajatorul să deconteze salariaţilor în telemuncă o sumă de până la 400 lei pe lună, fără să fie necesare documente justificative. Concret, nu vor fi supuse impozitului pe venit, CAS şi CASS sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.Cheltuiala aceasta este deductibila la platitorii de impozit pe profit.

14. Acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică, nu este considerată venit impozabil şi nu se supune nici contribuţiilor sociale. La platitorii de impozit pe profit, aceasta reprezintă o cheltuială deductibilă.

15. Una din micile modificări aduse codului fiscal prin Legea 296/2020 este cea referitoare la stabilirea deducerilor personale mai precis a modului în care se aplică rotunjirile. Înainte de modificare, la deducerea personală de bază se aplica o regulă atipică de rotunjire : sumele erau calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. După modificare, se aplică regula clasica : neglijarea fracţiunilor de până la 50 de bani inclusiv şi majorarea la leu a fracţiunilor ce depăşesc 50 de bani.

16. Beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni raman in categoria cheltuielilor nedeductibile. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, insa se elimina prevederea ca acestea trebuie sa fie impozitate conform titlului IV, impozit pe venit.

17. Se consideră asimilate veniturilor din salarii şi impuse ca atare, sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept (anterior erau numai cele în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii).

18. Se introduc în categoria veniturilor neimpozabile din salarii şi ajutoarele pentru adopţie.Acestea nu vor fi supuse nici contribuţiilor sociale obligatorii (CAS si CASS).

19. Se introduce în vederea clarificării formulării existente a faptului ca plafonul de 400 euro al primelor de asigurari de sanatate pentru a fi neimpozabile este determinat pe persoană.

20. Se consideră venituri neimpozabile avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator si în cazul instituirii stării de alertă. Anterior, prevederea facea referire numai la starea de asediu si de urgenţă, ceea ce facea imposibila aplicarea scutirii in aceasta perioada.

21. Se introduce o prevedere nouă pentru a trata cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz. In acest caz, obligaţia de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului revine, după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.

22. Se introduce prevederea nouă legată de plata impozitului pe venitul din salarii şi asimilate ca în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, impozitul se calculează, se declară şi se plăteşte de către contribuabil. Prin excepţie, în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români angajatorul rezident poate opta pentru calcularea, reţinerea şi plata impozitului pe venit datorat.

23. Nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor.

24. Se introduce în Codul Muncii o nouă situaţie prin care contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului, respectiv pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Aceasta modificare a intrat în vigoare în 27.12.2020.

Microîntreprinderi

25. În baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor nu se vor cuprinde dividendele primite de la o persoană juridică română.

Impozite si taxe locale

26. A fost adusă o clarificare în textul articolului care prevede scutire de impozit pentru imobilele utilizate pentru servicii turistice, astfel: impozitul pe cladirile/terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie. Aceasta reformulare a fost adusa de Legea 230 din 04.11.2020.

27. In ce priveste calculul impozitului în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice incepând cu 1 ianuarie 2021 intră în vigoare prevederile Legii nr. 241 din 6 noiembrie 2020 care aduce ca element de noutate faptul ca suprafaţa utilizată în scop nerezidenţial se va stabili printr-o declaraţie pe propria răspundere şi nu va mai fi necesar acel raport de evaluare care se întocmea la fiecare 5 ani de un evaluator autorizat.

 

Declaraţia privind beneficiarul real

28. Obligaţia depunerii declaraţiei privind beneficiarul real a suferit mai multe amânări în cursul anului 2020. Cea mai nouă prevedere arată că depunerea declaraţiei privind beneficiarul real pentru entităţile cărora le mai revine această obligaţie, are termen 90 de zile de la încetarea stării de alertă.

Accize

29. Ministerul Finantelor Publice a publicat pe site-ul propriu nivelul actualizat al accizelor pe anul 2021.

Facilitati fiscale

30. Începand cu 1 ianuarie 2021 se aplică prevederile OUG 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, ordonanţă care prevede reduceri la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, pe profit sau specific pentru firmele care au capital pozitiv şi în creştere.

Intrastat

31. Pragurile valorice Intrastat pentru anul 2021 se menţin la nivelul celor aferente anului 2020, adică 900.000 lei pentru expedieri intra-UE de bunuri şi respectiv 900.000 lei pentru introduceri intra-UE de bunuri.

Impozit pe profit

32. Poate cea mai semnificativă noutate legislativă a anului 2021 este introducerea conceptului de grup fiscal din perspectiva impozitului pe profit şi a posibilitătii de consolidare fiscală la nivel de grup. Fiecare membru al grupului fiscal va determina rezultatul fiscal în mod individual, iar rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se va determina prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală.

33. Ajustările pentru deprecierea creanţelor devin deductibile în procent de 100% (anterior procentul era 30%), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

b) nu sunt garantate de altă persoană;

c) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.

34. Altă clarificare apare referitor la scutirea de impozit a profitului reinvestit: în sensul că aceasta se va acorda în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor până la sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.Anterior, se prevedea doar ca scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

35. Se abrogă prevederea care includea cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi de educaţie timpurie în randul cheltuielilor sociale, deductibile limitat.

36. Apare o nouă cheltuială nedeductibilă: cheltuiala efectuată ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în Anexa I şi/sau Anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

37. În situaţia în care un beneficiar al unei sponsorizări restituie suma respectivă contribuabilului într-un an fiscal diferit de cel în care a fost acordată, suma dedusă pentru acea sponsorizare din impozitul pe profit, în perioade fiscale precedente, în limita prevăzută de lege, se adaugă ca diferenţă de plată la impozitul pe profit datorat în trimestrul/anul restituirii sponsorizării. Daca restituirile de sponsorizări se efectuează în acelaşi an fiscal, contribuabilul regularizează în trimestrul/anul restituirii sumele deduse din impozitul pe profit, în trimestrele precedente, în limita prevăzută de lege.

38. Cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, care se scad din impozitul pe profit, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

39. Tot legat de aparatele de marcat, contribuabilii care la determinarea impozitului pe profit aferent anului 2020 scad costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anii 2018 şi 2019, potrivit Legii nr. 153/2020, pentru care au aplicat în anii respectivi prevederile art. 22, adaugă la impozitul datorat şi valoarea impozitului pe profit scutit aferent acestor aparate.

Persoane fizice

40. Noul termen pentru depunerea declaraţiei unice este 25 mai , anterior termenul fiind 15 martie. Astfel, declaraţiile unice aferente anului 2020 se depun până la 25 mai 2021.

41. Noul termen pentru depunerea Formularului 230 Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat este 25 mai, la fel ca în cazul declaraţiei unice.

42. În ce priveşte cursul valutar utilizat la chiriile în valuta, se introduce prevederea că în situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de BNR, din anul de realizare a venitului. Anterior cursul de schimb utilizat era cursul BNR, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.

În ce priveşte venitul estimate din chirii, cursul valutar va fi cel comunicat de BNR, din ziua precedentă celei în care se depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

43. Pentru veniturile realizate din străinătate, în vederea stabilirii contribuţiilor sociale obligatorii se introduce prevederea ca se aplică regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestora, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

44. Se includ în categoria veniturilor din alte surse biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenţei nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) şi alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Evidenţa nominală trebuie să cuprindă, cel puţin, informaţii referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului şi valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar, lunar.

 

PFA

45. PFA în sistem real vor considera cheltuieli nedeductibile cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activităţii, potrivit legii.

46. Se vor considera cheltuieli nedeductibile de către PFA-uri şi cheltuielile cu costul de achiziţie al aparatelor demarcat electronice fiscale, puse în funcţiune în anul respectiv.

Alte modificări

 

47. Se modifică obligaţiile intermediarilor în tranzactiile cu titluri. Aceştia vor asigura transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior şi vor trebui sa depună anual, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil. Pana acum, termenul era 31 ianuarie. Procedura se va stabili prin ordin ANAF.

48. Declaraţia privind impozitul reţinut la sursă , D 205 se va depune până în ultima zi a lunii februarie (anterior termenul era ultima zi a lunii ianuarie).

49. Se clarifică anumite aspecte care ţin de definirea relaţiilor de afiliere. Până la modificare, art. 26 lit. d) CF prevedea ca o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică. In versiunea noua, o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv.

50. În definitia titlului de participare se cuprindea şi orice acţiune sau altă parte socială într-un fond deschis de investiţii. În urma modificarii se face referire la actiuni sau parti sociale într-un fond, fără a se mai limita doar la fondurile deschise.

Codul de procedură fiscală

51. Se elimină obligaţia de publicare pe site-ul propriu de către organul fiscal, a analizei de risc care se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabileşte şi clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului.

52. În ce priveşte secretul fiscal, înainte de modificare, se prevedea că organul fiscal putea transmite informaţiile pe care le detine oricărui solicitant, cu acordul scris al contribuabilului/ plătitorului despre care au fost solicitate informaţii. Prin acord scris se înţelege ca acordul să fie emis fie pe suport hârtie, fie în formă electronică, exprimat în condiţiile legii. Prin Legea 295/2020 se introduce posibilitatea ca informatiile sa poata fi transmise oricărui solicitant, doar cu consimţământul expres şi neechivoc al contribuabilului/plătitorului despre care au fost solicitate informaţii iar responsabilitatea privind modalitatea de utilizare a informaţiilor astfel obţinute revine solicitantului. In plus, se introduce prevederea ca solicitantul care prin natura activităţii solicită frecvent informaţii de natura secretului fiscal despre clienţii/ partenerii săi poate încheia un protocol privind schimbul de informaţii cu organul fiscal deţinător al informaţiei ce se transmite, utilizând sistemul informatic PatrimVen.

53. Se introduce prevederea că şi persoanele care exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către PFA, II şi IF, răspund pentru obligaţiile fiscale datorate ca urmare a exercitării profesiei sau activităţii cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru recuperarea creanţelor fiscale, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Pana acum, textul legii facea referire doar la persoanele care exercita profesii libere, nu si la PFA.

54. Se introduc 4 situaţii noi care pot atrage nulitatea actului administrativ fiscal:

a) organul fiscal nu prezintă argumentele pentru care nu ia în considerare opinia prealabilă emisă în scris sau soluţia adoptată de organul fiscal sau de instanţa de judecată, în cazul în care contribuabilul/plătitorul a prezentat organului fiscal anterior emiterii actului administrativ fiscal respectiva opinie/ soluţie;

b) organul fiscal nu respectă considerentele deciziei de soluţionare a contestaţiei în cazul emiterii noului act administrativ fiscal potrivit art. 279 alin. (3);

c) emiterea raportului de inspecţie fiscală şi a deciziei de impunere sau a deciziei de nemodificare a bazei de impunere de către organul de inspecţie fiscală după încetarea inspecţiei fiscale, respectiv emiterea raportului de verificare şi a deciziei de impunere de către organul fiscal după încetarea verificării situaţiei fiscale personale, fără ca acestea să fie reluate, potrivit legii;

d) organul fiscal emite raport de inspecţie fiscală/de verificare a situaţiei fiscale personale şi decizie de impunere/decizie de modificare a bazelor de impozitare/decizie de nemodificare a bazelor de impozitare/decizie pentru regularizarea situaţiei ori decizie de încetare a procedurii de verificare a situaţiei fiscale personale, în situaţia în care se fac constatări în legătură cu săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare/valorii în vamă care fac obiectul inspecţiei fiscale/ controlului vamal, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 132.

55. Se precizează că schimbul de informatii în cadrul colaborarii interstatale dintre autorităţile publice se realizează cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679.

56. Se introduce o prevedere referitoare la prelungirea unor termene si anume ca ori de câte ori legislaţia fiscală prevede un termen în care contribuabilii/plătitorii trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute de legea fiscală, în legătură cu creanţele administrate de organul fiscal central, acesta poate fi prelungit/ modificat, pentru motive justificate ce ţin de activitatea de administrare a creanţelor fiscale, prin ordin al ministrului finanţelor publice.

57. Se aduc clarificări definiţiei sediului secundar în sensul că, dacă angajatii lucrează la domiciliu, firma nu are obligaţia înfiinţării unui sediu secundar în respectiva locaţie.

58. Sunt asimilate deciziilor de impunere şi deciziile de încetare a procedurii de verificare a situaţiei fiscale personale.

59. Termenul de prescripţie se supendă într-o situaţie nouă: pe perioada cuprinsă între data comunicării către organele de urmărire penală a procesului-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală sau a procesului-verbal întocmit ca urmare a solicitării organelor de urmărire penală adresată organelor fiscale de a efectua constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează şi data rămânerii definitive a soluţiei de rezolvare a cauzei penale.

60. În ce priveşte durata inspecţiei fiscale, se mentionează că în perioada în care trebuie să se finalizeze inspecţia, nu se includ perioadele de suspendare legală a inspecţiei fiscale. Această durată maximă a inspecţiei este de :

180 de zile pentru contribuabilii mari, precum şi pentru contribuabilii/plătitorii care au sedii secundare, indiferent de mărime;
90 de zile pentru contribuabilii mijlocii;
45 de zile pentru ceilalţi contribuabili.
61. Se aduc completări pentru cazul în care inspecţia fiscală a început şi intervine încetarea persoanei juridice sau decesul persoanei fizice ca subiecte de drept fiscal: astfel, pentru acestia, inspecţia fiscală continuă cu succesorii persoanei respective, dacă aceştia există. În acest caz, creanţa fiscală se stabileşte pe numele succesorilor. În cazul în care nu există succesori inspecţia fiscală încetează.

62. Se introduce o nouă situaţie în care se va putea suspenda inspectia fiscala: în situaţia în care organul de inspecţie fiscală este sesizat sau i se aduce la cunoştinţă, în timpul inspecţiei fiscale că împotriva contribuabilului/plătitorului se află în desfăşurare o procedură judiciară în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecţiei fiscale sau în situaţia în care documentele financiar-contabile ale contribuabilului au fost ridicate de organul de urmărire penală, fără a putea fi puse la dispoziţia organului de inspecţie fiscală.

63. Contribuabilul/plătitorul va avea dreptul de a fi informat cu privire la orice alt mijloc de probă obţinut de organul fiscal, ca urmare a acţiunilor ce au constituit cauze de suspendare a inspectiei fiscale, şi care are legătură cu situaţia fiscală a contribuabilului/plătitorului, cu excepţia cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la respectivele probe, caz în care contribuabilul este informat în mod corespunzător despre obiectivele a căror protejare împiedică accesul acestuia la probe.

64. Se introduc două condiţii care trebuie îndeplinite cumulat pentru ca organul de inspectie fiscală să poate face o reverificare. Acestea sunt:

a) după încheierea inspecţiei fiscale apar date suplimentare care erau necunoscute organului de inspecţie fiscală sau, după caz, contribuabilului, la data efectuării inspecţiei fiscale;

b) datele suplimentare influenţează rezultatele inspecţiei fiscale încheiate.

Prin date suplimentare se înţelege orice fapt sau mijloc de probă de care se ia cunoştinţă ulterior inspecţiei, de natură să modifice rezultatele inspecţiei anterioare.

65. Se stabileşte un termen pentru stabilirea discuţiei finale, după comunicarea raportului de inspecţie fiscală. Aceasta nu poate fi nu mai devreme de 3 zile lucrătoare de la data comunicării proiectului de raport de inspecţie fiscală, respectiv 5 zile lucrătoare în cazul marilor contribuabili. Perioada necesară pentru îndeplinirea audierii nu se include în calculul duratei inspecţiei fiscale.

66. Se introduce în codul de procedură fiscală o prevedere separata pentru rezultatele controlului antifrauda. Astfel, la finalizarea controlului operativ şi inopinat se încheie proces-verbal de control/act de control, în condiţiile legii. Un exemplar al procesului-verbal de control/actului de control se comunică contribuabilului/plătitorului. Procesul-verbal/actul de control constituie mijloc de probă, inclusiv în situaţia în care în conţinutul său sunt prezentate consecinţele fiscale ale neregulilor constatate.Contribuabilul/plătitorul îşi poate exprima punctul de vedere faţă de constatările menţionate în procesul-verbal/actul de control în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.

67. Se reduce durata maximă a verificarii situatiei fiscale personale de la 365 de zile la 270 de zile.

68. Se înlocuieşte formularea prin care orice persoană fizică sau juridică poate solicita organelor fiscale certificatul de atestare fiscală sau documente care să ateste situaţia fiscală a unui contribuabil numai cu consimţământul expres şi neechivoc al contribuabilului în cauză. Anterior, era necesar acordul scris, formulare care s-a transformat in consimtamant expres si neechivoc.

69. Se introduce o prevedere specială privind restituirea impozitului pe dividende. În cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parţiale în cursul anului rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declaraţie de regularizare/cerere de restituire după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor şi până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere restituirea. Procedura de aplicare urmeaza a se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice .

70. În ce priveşte dobânzile în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget, se introduce un termen de prescriere pentru dreptul contribuabilului/ plătitorului de a solicita dobânda, de 5 ani.

71. Penalitatea de nedeclarare se reduce cu 75%, în baza art. 181 alin. (2) din iniţiativa fiscului şi nu la cerera contribuabilului cum este în prezent. Fiscul va comunică decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare prin evidenţierea reducerii de 75% aplicată.

72. În ce priveşte tipurile de garantii posibile pentru ridicarea executarii silite (art. 211 CPF), se modifică prevederile referitoare la scrisoarea de garanţie, în sensul că aceasta trebuie emisă de o instituţie de credit sau sa fie poliţă de asigurare de garanţie emisă de o societate de asigurare. Se elimină posibilitatea ca aceasta să fie emisa de o instituţie financiară nebancară înscrisă în registrele BNR pentru emiterea de garanţii.

73. Se introduce prevederea că refuzul nejustificat de a soluţiona cererea de ridicare a măsurilor asiguratorii formulată de către cel interesat sau nesoluţionarea în termen pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentă potrivit art. 213 alin. (13), fără a fi necesară parcurgerea procedurii prealabile. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere.

74. Se prevede expres că în cazul persoanelor fizice nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 500 lei.

75. Se introduce o prevedere care vizează posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal care sa îndeplinească obligaţiile din perspectiva TVA în anumite condiţii. Persoana care desemnează astfel un reprezentant fiscal autorizat, este ţinută răspunzătoare individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul său fiscal autorizat.