ZIUA MONDIALĂ A APEI: Apele subterane, să facem invizibilul vizibil

Astăzi, de Ziua Mondială a Apei, vă prezentăm în premieră în România un montaj video prin intermediul căruia scoatem la suprafață ceea ce nu putem vedea: apele subterane. Să facem invizibilul vizibilul!

Astfel, personalități din mediul guvernamental, reprezentanți ai societății civile (Act for Tomorrow, Mai Mult Verde și Asociatia CSR Nest), dar și români valoroși: David Popovici, Avram Iancu și Vlad Eftenie vă transmit un mesaj unic și un îndemn de a ne uni forțele pentru a lupta împreună împotriva unui dușman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea și viața: poluarea apelor. Totodată, reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu faptul că apa este o resursă limitată.

„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”, Gabriel Francisc ȘTIKA, director general Administrația Națională „Apele Române”.

„.(…) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor.”, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă..(…)”, E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.

Destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei, apele subterane au importanță strategică. Utilizarea lor şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor. Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită.

Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ. Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare.

Administraţia Naţională „Apele Române” este instituția publică, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor (lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor etc.), precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său.

Urmărește-ne și pe pagina de Facebook și contul de instagram, precum și în secțiunea de pe site dedicată Zilei Mondiale a Apei.