Cine ne va conduce în 2024 și după
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Faptul că nu am pus semn de întrebare după titlul de mai sus ar putea duce la concluzia că lucrurile se știu, cărțile sunt făcute, și pentru a utiliza o expresie din domeniul acestora, adică al jocurilor de noroc, ”rien ne va plus” - adică, în traducere liberă, nu se mai poate întâmpla nimic care să schimbe radical rezultate previzibile. Ei bine, o asemenea concluzie nu este chiar așa hazardată cum pare!
Suntem într-un an ultra-electoral, cu patru rânduri de alegeri, începând cu cele locale, de care ne mai despart doar câteva luni, continuând cu cele europarlamentare și legislative și terminând cu cele prezidențiale, până la cele din urmă mai fiind numai vreo 11 luni. Cu toate acestea, România - politică - se prezintă într-o stare de liniște generatoare de întrebări: cum de se face că nu s-a început mai în forță campania preelectorală ?; cum de nu au fost anunțați, oficial și irevocabil, candidații partidelor la Cotroceni, care pot avea, teoretic, rolul de locomotive pentru formațiunile lor?
Liniștea nu e doar generatoare de interogații, ci și suspectă, parcă venind să valideze sintagma ”rezultate previzibile”, din primul paragraf al acestor rânduri.
Înainte de a înainta cu subiectul, trebuie să aduc aminte că alegerile precedente au prilejuit înregistrarea unor recorduri negative în zona absenteismului la urne: 48 la sută la prezidențiale, 32 la sută la parlamentare și 46 la sută la locale - cele mai scăzute prezențe de după 1990. Absenteismul fiind expresia neîncrederii cetățenilor în clasa politică, mă întreb ce oare l-ar putea diminua la alegerile de acum. Iar dacă nu va fi diminuat, se va repune pe tapet problema legitimității și reprentativității celor care vor ajunge la putere...
Dacă situația de acum nu se va schimba în mod radical, este de prevăzut că prima șansă pentru Cotroceni o are tot Mircea Geoană - fiind pentru prima oară când pe această poziție se situează un independent -, urmat de șefii celor două partide din coaliția guvernantă (dintre care mi se pare că Marcel Ciolacu vine tot mai lansat). Parcursul lui Geoană nu va fi, însă, unul simplu, votanții PSD percepându-l ca pe un personaj care a părăsit partidul, iar cei ai PNL - ca pe un exponent al...PSD! Dacă este adevărat că numele viitorului președinte s-a decis/se decide în altă parte decât la urnele de vot, și unii și alții vor trebui să se împace cu gândul.
Trecând la legislativ, e de crezut că, în ciuda unor tensiuni și fricțiuni între cele două formațiuni politice de la putere, colaborarea lor va continua - mai pe ascuns și mai pe tăcute în perioada electorală, din rațiuni de prezervare a imaginii proprii, și mai pe față și vocal în perioada de după alegeri. Având o majoritate fragilă, cele două partide nu vor avea, însă, de ce să-și facă probleme, ținând cont de iremediabila divizare a opoziției.
Ajungem și în plan local, la Iași. Aici, vizita din octombrie 2023 a liderului liberal a constituit un semnal puternic privind susținerea lui Mihai Chirica, respectiv Costel Alexe pentru a candida din nou la funcțiile de primar și președinte al Consiliului Județean. Reacția social-democraților a fost una mai mult formală și neînsoțită de contrapropunerea unor candidați competitivi. Realitatea că politicienii aflați în funcții au cea dintâi șansă atunci când e vorba de alegeri va fi, aproape cert, confirmată și în acest caz.
Așadar, în linii mari, lista partidelor și personajelor care au condus până în acest an super-electoral va rămâne cam aceeași...
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau