În România, ploaia de stele e pe 24 noiembrie!
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Vrem, nu vrem, suntem puși în fața faptului împlinit și trebuie să recunoaștem: lumea e într-o fierbere grozavă și într-o schimbare continuă. Ceea ce era, încă mai ieri, de negândit (poate și de neacceptat...), e, astăzi, o realitate de care suntem obligați să ținem seamă.
Din această zonă am extras informațiile sintetizate despre două (posibile) evenimente, primul indubitabil din sfera religiei, iar al doilea, la intersecția dintre aceasta și politică.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului anunță o schimbare istorică: ortodocșii și catolicii ar putea să sărbătoarească Paștele la aceeași dată, marcând un pas major către unificarea sărbătorilor creștine.
Dar, cum până la Paște – unificat sau nu – mai este, sunt preocupări pentru cealaltă sărbătoare creștină majoră: președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a decretat că festivitățile de Crăciun vor începe, în această țară, la 1 octombrie. Maduro e recidivist, căci, anul trecut, decretase începerea Crăciunului la 1 noiembrie! Cine știe unde se va opri...
Nici România nu se poate extrage schimbărilor globale. Astfel, în țara noastră, între 25 octombrie și 23 noiembrie, vom asista la cele două sărbători...comasate, în sensul că, prin promisiunile candidaților aflați în campanie electorală pentru Cotroceni, măcar verbal, vor curge miere, lapte și vin, cozonaci și ouă roșii – asta, desigur, la nivel culinar. Câteva trepte mai sus, ni se vor promite: prosperitate, stabilitate, predictibilitate, suveranitate, adevăr și dreptate, creștere economică, scăderea inflației, salarii și pensii mai mari, intrarea în Schengen fără bariere și în SUA fără vize, apartamente la munte cu vedere la mare pentru toți românii, anularea tuturor datoriilor pe caiet, unghii cu gel pentru toate româncele. Scuze, furat de entuziasmul generat de așa perspective, am inclus și ultimele trei, deși dânsele nu sunt altceva decât parodierea unui plan bombastico-fantezist, așa încât ori faceți abstracție de ele, ori vă amuzați...
Ei, dar dacă, între 25 octombrie și 23 noiembrie, toată țara se va afla sub efectul euforic al celor emanate de către candidați, în ziua imediat următoare celei din urmă menționate, vom putea consemna o altă mutație spectaculoasă. De regulă, Perseidele, fenomen astronomic anual, mai cunoscut sub numele de ploaia de stele, ating apogeul în anumite zile din luna august. Adaptat la realitățile prezidențiale românești, fenomenul are loc o dată la cinci ani; iar în 2024, seara de 24 noiembrie, imediat după ora 21, la exit poll-uri, va marca maximul spectacolului oferit de stelele căzătoare. De pe cerul politicii mioritice, desigur!
Dacă nu știați, e momentul să aflați: toate stelele, văzute sau nevăzute cu ochiul liber (circa 10.000) ori instrumente speciale (aproximativ 800 milioane doar în Calea Lactee), au cel puțin un nume – de acest aspect onomastic ocupându-se, pe Terra, Uniunea Astronomică Internațională. În România, cine vrea să știe numele „stelelor” care vor cădea în seara de 24 noiembrie, trebuie să se uite la...bec; mai exact, la Biroul Electoral Central. Acolo se va afla că aceste nume sunt, în ordine alfabetică: Ana Birchall, Cristian Diaconescu, Mircea Geoană, Kelemen Hunor, Elena Lasconi, Aurelian Pavelescu, Silviu Predoiu, George Simion, Diana Șoșoacă, Cristian Terheș. Cum, lipsesc numele a doi „aștri”? Da, ei mai rămân, amândoi, până în seara de 8 decembrie, când M.C. va migra la Cotroceni, iar N.C. – la Victoria.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau