Credincioșii cer Sfântului Sinod să-i grăbească înființarea DNA-ului Bisericesc

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înalt Prea Sfințitul Calinic, a declanșat o dezbatere aprinsă după ce a afirmat că nu a fost informat despre înființarea presupusului DNA Bisericesc, într-un schimb de mesaje cu un credincios. Discuția a pornit de la nemulțumirea acestuia față de inacțiunea aparentă a Cancelariei Sfântului Sinod, instituție căreia credinciosul i s-a adresat anterior.
În mesajul său, credinciosul a exprimat frustrarea că, în opinia sa, Biserica Ortodoxă Română se confruntă cu numeroase provocări precum sectele, ereziile, schismele și alte probleme, iar înființarea unui presupus DNA Bisericesc este văzută ca o soluție necesară. Acest organism, conform afirmațiilor sale, ar avea rolul de a investiga și sancționa abaterile de la canoanele bisericești, inclusiv corupția și alte practici neconforme cu principiile creștine.

News Bucovina ne informează că, în replică, IPS Calinic a oferit un răspuns scurt, declarând că nu are cunoștință despre înființarea unei astfel de structuri, dorindu-i petiționarului ad-hoc pace și liniște sufletească.

Discuția a stârnit interesul publicului în contextul propunerilor aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc pentru consolidarea măsurilor canonice împotriva corupției în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Printre aceste propuneri se numără înființarea unor corpuri canonice de control juridic și financiar la nivel patriarhal și mitropolitan, speculate în presă sub numele de DNA Bisericesc.

Se pare că propunerile au fost validate în ședința de lucru a Permanenței Consiliului Național Bisericesc din decembrie 2023 și urmează să fie supuse analizei și aprobării în cadrul unei viitoare ședințe a Sfântului Sinod.

De asemenea, s-a observat că Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române nu tratează abaterile specifice precum corupția materială, deturnarea de fonduri sau traficul de influență. Astfel, se propune includerea acestor fapte ca abateri sancționabile de către autoritatea bisericească.