Rockeri ajunşi călugări
Dimensiune font:
În 1991, Justin Marler a sosit la mănăstirea Sfântului Gherman al Alaskăi din Platina, California, sătul de viaţă. Deşi avea doar nouăsprezece ani, fusese deja chitarist în două trupe rock, Paxton Quiggly şi Sleep (aceasta din urmă devenită o legendă underground în doom metal). Când a descoperit credinţa în Hristos şi şi-a aflat un cămin în Ortodoxie, tânărul Marler a dorit să transmită aceeaşi nădejde subculturii din care tocmai scăpase – o comunitate de puşti mutilaţi de nihilism şi disperare.
Aşa s-a născut fanzinul punk/rock „Death to the World”, după o idee a ieromonahului Damaschin (Christensen), de a scrie un articol intitulat „Ultima răzvrătire adevărată – învăţătura radicală a Părintelui Serafim Rose” cu scopul de a fi publicat în celebra revistă „Maximum Rock’n’Roll”. Printre colaboratori se numără şi alţi monahi de la Platina, precum Maica Neonila – „o fostă punkistă înrăită”, cum se autodescrie. Ca orice propovăduire bună, şi aceasta îşi trage tăria din iubirea pentru cel pierdut. Părintele Paisie ne explică: „Această subcultură este aspră şi profund tulburată din pricina durerii, este demonică. Tinerii aceştia trăiesc în iad, supradozându-şi drogurile sau, poate, înnebunind de ură şi ajungând să omoare pe cineva. Îşi văd viaţa drept ceva fără de preţ. Vrem să le înfăţişăm un ideal care să le dea un înţeles vieţii. Sunt nişte tineri marginalizaţi, răniţi, şi «Death to the World» este menit să atingă acele răni cu o mână tămăduitoare”.
În anii 2000, Mănăstirea Sfântului Gherman al Alaskăi din vârful munţilor Californiei nu avea încă electricitate, telefon sau apă curentă, iar monahii de acolo trăiesc, potrivit propriilor cuvinte, „în mijlocul şerpilor cu clopoţei, al scorpionilor şi al păsărilor, traducând şi publicând din înţelepciunea sfinţilor părinţi şi maici ai veacurilor trecute”. Mai sus în munte, la aproape douăzeci de kilometri depărtare, se găseşte schitul de maici al Sfintei Xenia, tot fără telefon, apa ori electricitate. Maicile vieţuiesc în chilii clădite din buşteni, pe care le ridică singure; ele ară pământul și taie lemnul.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau