„Educația este una dintre prioritățile mele”

Dialog cu primarul comunei Ciurea, Cătălin Lupu

Situată în inima Moldovei, Ciurea este una dintre cele mai mari comune ale Iașului. Istoria comunității este împletită cu evenimente care au influențat destinul locuitorilor. În trecut, a fost un centru important pentru meșteșugurile tradiționale și agricultură, o parte vitală a vieții comunei. Zona oferă și oportunități de recreere în mijlocul naturii. Traseele de drumeție și bicicletă oferă oportunități minunate pentru explorarea peisajului rural și a frumuseții naturale a zonei. Ca mai toate comunitățile, se confruntă și cu provocări. Modernizarea și dezvoltarea durabilă sunt aspecte importante pentru asigurarea prosperității.  Investițiile în infrastructură, educație și protecția mediului sunt esențiale pentru a păstra echilibrul între tradiție și progres. Despre toate acestea am discutat cu primarul comunei, Cătălin Lupu.

- Cum a început anul 2024? Ce semne are?

- Eu zic că auspiciile sunt bune, cu multe daruri, provocări, dar și soluții. Ne dorim să fie un an măcar la fel de bun ca și cel anterior, în care am dus la bun sfârșit foarte multe proiecte de finanțare, în multe domenii - educație, infrastructură, dar am antamat și altele.

„Suntem cu fereastra deschisă, lucrăm la noi proiecte  pentru care se vor deschide linii de finanțare” 

- Dacă am amintit de provocări, care au fost cele mai mari întâmpinate în anul 2023?

- Mă gândesc la perioada în care forul care finanțează PNRR a deschis mai multe linii în același timp, ceea ce a pus o presiune din punct de vedere administrativ. A trebuit să întocmim mai multe proiecte pentru a obție o finanțare. 2023 a fost un an în care am închis foarte multe proiecte pe care le-am avut în implementare tot prin fonduri europene și a trebuit să găsim surse de bani pentru a ne achita și partea noastră. Provocări sunt la tot pasul, dar împreună cu echipa Primăriei le abordăm doar pe cele care aduc un plus comunității. Suntem cu fereastra deschisă, lucrăm la noi proiecte  pentru care se vor deschide linii de finanțare prin Administrația Fondului de Mediu. Urmărim extinderea rețelelor de apă și canalizare cu atât mai mult cu cât viitoarele asfaltări vor fi condiționate de existența celorlalte utilități.

- Ce investiții vizați în acest an?

- În primul rând, le vom continua pe cele existente. Prin PNRR, avem în reabilitarea termică a blocurilor, un proiect în valoare de peste 14 milioane de euro. Cred că vom începe lucrările de pe 15 februarie, până acum ne-am ocupat de avize și alte documentații. Avem și o rețea de canalizare pentru care am emis autorizația săptămâna trecută, o alta de extindere a rețelei de gaz metan în cartierele noi, acolo unde sunt parcelele oferite gratuit tinerilor căsătoriți. Sunt peste 400 de familii care au primit teren pentru casă, în Dumbrava și în satul Curături. Acolo sunt și loturi concesionate, și terenuri pentru case. Sigur, nu uităm nici satele vechi care au deja rețea de canalizare, dar lipsește gazul metan. La Dumbrava este nevoie de canalizare și gaz metan, apă este, curent electric la fel. Imediat ce vom asigura utilitățile, urmărim și asfaltarea drumurilor din cele două sate. Tot la Dumbrava vrem să construim și un parc fotovoltaic, cu ajutorul căruia să reducem cheltuielile cu iluminatul public, care se ridică anual la aproape un milion de lei. Dacă vom reușit, cheltuielile s-ar reduce cu 80 la sută.

 „La noi, permanența medicală nu este doar un concept, ci o realitate”

 - La așa un plan ambițios cu siguranță apar și erori. Care sunt greșelile pe care le veți evita în acest an?

- Sunt și proiecte pe care le-am inițiat și nu am reușit să ajungem la un organism finanțator. Mă refer la reabilitarea dispensarelor umane din Ciurea. Cred că ar fi trebuit să pledez pentru construirea unui nou spațiu, având în vedere populația crescută a comunei. Din acest motiv, astăzi vom depune pe InterREG, pe finanțare transfrontalieră, un proiect în colanorare cu satul Visoca, din Republica Moldova, cu care suntem înfrățiți. Ne dorim să obținem fonduri pentru construirea unui dispensar în satul Ciurea care să deservească întreaga zonă. L-am gândit ca un ambulatoriu care să aibă toate dotările necesare și personal adecvat.

- Când vine vorba despre asistența medicală, mereu sunt oportunități de proiecte.

- Așa este, noi suplinim cumva lipsa acestui ambulatoriu prin cele două centre de permanență existente, fiecare cu câte șapte medici și tot atâtea asistente medicale. Unul este în satul Ciurea, iar celălalt la Dumbrava, deschis în octombrie. Lunar, sunt în jur de 200 de pacienți tratați, descongestionând practic unitățile de primire a urgențelor din Iași. Este un serviciu nu doar pentru populația din Ciurea, ci și din comunele învecinate - Grajduri, Scânteia, Mogoșești. La noi, permanența medicală nu este doar un concept, ci o realitate.

- Vorbind despre investiții, care sunt prioritare? Ce „arde” acum?

- Primul răspuns este finalizarea rețelelor de canalizare, Lucrările sunt undeva la cota 75-80 la sută, nu suntem în întârziere, dar suntem cu drumurile întoarse pe dos. Așa cum știm, o rețea de canalizare este greu de construit, luând în calcul și configurația terenului. Nu este totul gravitațional, sunt multe stații de pompare a apei uzate, se excavează, se scoate pământul, se iau probe, dacă nu e în regulă, o luăm de la capăt.

În zona Lunca Cetățuii și până la Primăriei se lucrează pe ambele sensuri.

Sunt câteva întârzieri în ceea ce privește soluțiile de racordare a stațiilor de pompare a apei uzate la rețeaua electrică. Sunt peste 20 de astfel de puncte, pe o distanță de peste 8 kilometri, astfel încât să putem asigura transferul apei uzate de la ultima casă racordată de la Piciorul Lupului până în Lunca Cetățuii. Termenul de finalizare este iunie 2024. La modul general, educația, sănătatea și asistența socială sunt prioritare.

- Este și firesc, având în vedere faptul că populația comunei este în creștere.

- Da, ceea ce este bine, și avem în vedere construirea unei creșe în cartierul Vișoianu. Suntem la etapa de licitația, investiția urmând a fi finanțată prin Compania Națională de Investiții. Vorbim despre o clădire cu o suprafață de 1.200 mp, doar parter, cu foarte multe spații pentru activități cu cei mici. Noi avem deja 275 de copii la creșă, cu siguranță vor mai fi locuri pentru încă 100. Ciurea are o comunitate tânără și un alt focus este pe tineri, pentru care avem multe competiții sportive și acțiuni culturale. O comunitate fără acțiuni culturale, care sunt girantul identității, nu poate exista. Oricine va conduce comuna are obligația de a duce mai departe valorile locale.

„Este nevoie de forță de muncă în toate domeniile”

- Vorbind despre tineri, ce perspective de angajare oferă comunitatea cin Ciurea?

- Lăsând la o parte domeniul agricol, așa cum a fost cunoscută zona, sunt și activități conexe în servicii, construcții, comerț, alimentație publică. În prezent, avem active și ocupate în jur de 2.500 de locuri de muncă, dar zona este ofertantă. Este nevoie de forță de muncă în toate domeniile, în special în agricultură, construcții, comerț. În afară de marii fermieri, pe care i-ați văzut și la proteste, sunt și persoane cu societăți mai miri, cu rezultate foarte bune. Economia este în creștere.

- Sunteți demult la conducerea comunei, aveți deja o experiență solidă în administrație. Cum vedeți dvs viitorul acestei zone?

- Nu aș folosi cuvinte mari și nici nu aș avansa planuri grandioase. Îmi doresc să trăim într-un mediu sănătos, curat, civilizat, oamenii să aibă o stare bună de sănătate să se simtă în siguranță, să aibă toate resursele necesare. În Lunca Cetățuii vom construi un centrul pentru vârstnici cu o capacitate de 50 de locuri. Va fi un loc de socializare cu toate facilitățile.  Copiii să aibă acces la o educație de calitate și mă bucur că vom construi și un liceu. Este vorba despre o clădire cu două etaje, cu 25 de săli de clasă, în care vor putea învăța 500 de elevi. Este nevoie să decongestionăm actuala clădire a Liceului „Comandor Alexandru Cătuneanu”, care a luat ființă în toamna anului trecut. Într-un an, va rămâne fără spațiu fiindcă, așa cum am zis, populația a crescut foarte mult. Dacă în urmă cu doi ani aveam două colective de elevi la Clasa Pregătitoare, acum sunt patru. Dacă mă gândesc la Hlincea, în 2020 am dat în folosință o școală cu 20 de elevi, iar acum sunt peste 250. Tot aici îmi doresc să construiesc și o școală gimnazială pentru a le oferi copiilor un ciclu complet. Educația este una dintre prioritățile mele. La modul general, atenția noastră este pe liniile de finanțare, pe implementarea proiectelor.

Ciurea este situată în partea de sud a județului Iași, fiind una dintre comunele mari ale județului. Se învecinează cu municipiul Iași, de care este legată prin drumul județean 248C și de căile ferate. 

În catalogul documentelor moldovenești, la sfârșitul secolului al XVII-lea, este atestată documentar pentru prima dată comuna Ciurea, ce deținea o populație de origine ucraineană, maghiară și sârbă, aceștia fiind numiți poslușnici. Însă, denumirea comunei Ciurea provine de la începutul secolului XIX, de la câteva familii de țigani ciurari (foști robi mânăstirești) care și-au construit locuința pe platoul Șapte Tei, loc ce primește numele de Valea Ciurarilor, ulterior dând denumirea satului. În anul 1587, Hlincea este atestată documentar de către doamna Maria (fiica voievodului Petru Șchiopu) și soțul ei, spătarul Zetu, fiind cea mai veche așezare, situată în jurul mânăstirii Hlincea.

 Denumirea satului Piciorul Lupului, vine de la haitele de lupi care atacau stânele, acesta fiind situat pe Dealul Prisăcilor, în partea sudică a Dealului Șapte Tei. Satul este atestat documentar la sfârșitul secolului XVIII, ca așezare ce se ocupă de îngrijirea prisăcilor mânăstirești.

 Satul Curături apare în secolul XVIII, poziționat pe podișul și versantul de sud – vest al dealului Oița. Denumirea de Curături, semnifică un loc curățat, defrișat.

 Satul Slobozia, este situat în partea de sud – est a satului Ciurea, atestat documentar la sfârșitul secolului XVI. Acesta se află într-un loc pitoresc, pe cresta dealurilor Vama Veche, Slobozia Cantemir și La Cioate.

 Lunca Cetățuii apare atestat documentar în anul 1774, acesta înglobând 3 cătune: Baba Necula, Juvăț și Zanea.

 În anul 1891, s-a întemeiat prin colonizare satul Dumbrava, statul acordându-le locuitorilor 140 de loturi de pământ.

 A consemnat Maura ANGHEL