„Viitorul va fi și în dezvoltarea comunelor limitofe”

  

Dialog cu primarul comunei Ciurea, Cătălin Lupu

- Am remarcat continua dezvoltare a comunei pe care o conduceți, care numără peste 17.000 de locuitori. Lucrurile devin astfel mai simple sau mai complicate?

- Dacă ne referim la modul general, viața devine mai complicată pe zi ce trece. Deși tehnologia ne permite să comunicăm mai ușor între noi sau  între instituții, să facem mai ușor schimbul de date, în ultima perioadă, toată lumea simte că viața e mai grea. Referitor la întrebarea dumneavoastră, cred că și aici se simte influența creșterii numerice a populației. Practic, nu te mai adresezi unei comunități de 11.000 de locuitori, câți erau în 2011, ci uneia de 17- 18.000 de locuitori. E o populație în creștere, dar și noi ne-am adaptat activitatea. Le prezentăm oamenilor realizările noastre și venim cu anticipări pe unele domenii de activitate.

- Deși ar părea greu de crezut, Ciurea are doar 88 de beneficiari ai Legii privind venitul minim garantat. Vorbim de asistații sociali, o cifră foarte mică în comparație cu restul județului. Toată lumea merge la muncă în  municipiul Iași sau se dezvoltă economia comunei într-un ritm susținut, astfel încât să ofere locuri de muncă?

- E o situație cumva combinată. În comună sunt foarte multe locuri de muncă, populația aflată în șomajul înregistrat este sub 1%. Cu privire la numărul de asistați social, sunt într-adevăr 88 de dosare, dintre care cred că vreo 60 sunt ale populației de etnie romă. Chiar acum, în această perioadă, reevaluăm dosarele pentru că cei de la AJPIS, care încrucișează bazele de date, au constatat că unii dintre ei au primit ajutoare și de la Comunitatea Europeană, niște pensii acordate pentru faptul că strămoșii lor au fost deportați. Sunt niște legi care le asigură compensații financiare.

- În acest caz, vor trebui să dea banii înapoi.

- Sigur și am notificat. Este o fluctuație a numărului de asistați - pe timp de iarnă crește numărul lor fiindcă se întorc de pe unde au muncit prin țară. Alții merg prin țară, ca nomazi, și sunt angajați în meseriile lor tradiționale cum ar fi cea de căldărar. Alții mai fac anumite lucrări prin unele zone. Mai pleacă pentru lună, două, după care se întorc.

- Dacă tot vorbim de atracția locurilor de muncă din Iași, spuneți-mi, vă rog, ce se poate face pentru decongestionarea traficului auto către și dinspre municipiul reședință de județ? Mă gândeam la o nouă rută - vorbim de varianta Ciurea, târgul de Cherestea, zona Poitier, trenul metropolitan.

- Există nu doar preocupări, cât și rezultate. Am asfaltat și modernizat drumul din fața Fabricii de Cărămidă pe o lungime de 1,2 km. Mai avem un hop, să zicem, până ajungem la Târgul de Cherestea. Greutatea vine din faptul că și Fortus are un anumit drept de proprietate pe acel tromson de drum. Va trebui să cădem de acord pentru a putea face asfaltări. Am transmis Asociației Zona Metropolitană, care se preocupă, pe lângă transportul public de persoane, și de găsirea unor rute alternative de acces spre și dinspre Iași. Am transmis o solicitare și Consiliului Județean pentru un suport financiar deoarece ruta va deservi nu doar comuna Ciurea, ci și localitățile din zonă. Transportul metropolitan e completat și de cel feroviar. Încă din perioada pandemiei au fost suplimentate garniturile de tren. Noi am amenajat în Gara Ciurea o parcare de 200 de locuri unde oamenii își pot lăsa mașina și pot lua trenul spre Iași, salvând astfel un timp important.

- Ciurea se află astăzi pe locul al cincilea în județ în ceea ce privește copiii, mă refer la cei care încasează alocația de stat. Sunt 3.568 de beneficiari, cu aproape 1.000 mai mulți decât în urmă cu 8 ani. Practic, o treime aproape din populația comunei o reprezintă minorii. Cum reușește administrația să facă față de nevoilor crescânde de spații educaționale?

- În perioada următoare vom depune un proiect pentru construirea unei școli verzi, prin PNRR. Practic, noi ne dorim să construim un liceu pentru a încheia un ciclu educațional pe care l-am construit pentru copii. Noi primim copii de la vârste foarte mici. Cel mai mic are 9 luni și vine la creșă, urmează cei de la grădiniță, școala primară și gimnazială. Vrem să încheiem acest ciclu de formare a tinerilor prin construirea unui liceu. Avem deja aprobare de la ARACIP și de la Ministerul Educației, iar din această toamnă  vom înființa două clase de a IX-a – Matematică-Informatică și Științe Sociale. Ne dorim să oferim condiții cât mai bune în educație.

- Dar aveți spații pentru derularea cursurilor?

- Nu am avut nici un spațiu, pe toate le-am construit. Dacă este vorbim de spații, cred că prima creșă din 2016 a deschis șirul altor clădiri pe care le-am edificat.

Astăzi primim în grădiniță 750 de copii, din care 250 sunt la program normal, așa cum știm, până la ora 12-13, și restul, 500 de copii, la program prelungit. După municipiul Iași, avem cea mai mare populație școlară care frecventează școala. Cele două școli gimnaziale din Ciurea însumează 1.900 de elevi. Așa cum am zis, după municipiul Iași avem cea mai mare populație școlară, dar și ante-preșcolară. Avem 270 de copii la creșă, în patru spați noi construite prin PNDL, prin POR, prin diferite programe de finanțare.

- Zona metropolitană, că tot ați adus în discuție, a ajuns, iată, la 28 de membri. Voiam să aflu dacă din punct de vedere al dezvoltării este corectă abordarea actuală, dacă este o cooperare în interiorul Zonei Metropolitane. În ce constă cooperarea aceasta, care sunt proiectele de care beneficiază Ciurea?

- Sigur, sunt și unul dintre vicepreședinții Asociației Metropolitane de Dezvoltare Intercomunitară Iași. În ultima perioadă au mai venit noi membri fiindcă fiecare dorește să găsească o oportunitate legală de a primi finanțări pentru dezvoltarea teritorială. Eu zic că e bine că au venit chiar dacă unele UAT-uri sunt la o distanță mai mare de 30 de kilometri. Viitorul va fi și în dezvoltarea comunelor limitofe, punând spații la dispoziție, așa cum se întâmplă în zona Lețcani, pentru crearea acelor zone de cargo. Practic, toată marfa care intră în municipul Iași ar putea fi depozitată acolo, am putea dezvolta parcuri industriale. Practic, să mutăm platformele industriale în afara municipiului Iași deoarece vedem bine că fosta zonă industrială s-a transformat într-una rezidențială. Noi, ca membri ai Zonei Metropolitane, suntem deja beneficiari de mult timp ai unui transport public de calitate, pe care încercăm să-l extindem și în celelalte zone. Compania de Transport Public are un rol esențial în acest proiect pentru că, fără existența acesteia și a sprijinului Primăriei Iași, evident, care polarizează și atrage toate resursele, nu am fi putut să vorbim astăzi de Asociația Metropolitană de Transport. Aș detalia mai mult și aș aminti că unele comune mai îndepărtate de Iași, membre în asociație, beneficiază de transport și de acel tarif unic pe care cetățeanul îl plătește și poate să meargă de la Aroneanu până la Ciurea doar schimbând autobuzul, fără a mai achita ceva în plus.

- Conforme Legii 246, cea privind zonele metropolitane, o parte din însasările la bugetele locale vor merge către Zona Metropolitană exclusiv pentru investiții. Este vorba de cota aceea de 5 la sută din impozitul pe venit care se virează de către Ministerul Finanțelor. Ce ar însemna acest procent și mai ales ce se poate face cu acești bani?

- Se pot face multe lucruri, nu trebuie să ne uităm la cifra 5, care este una mică, dar sumele adunate contează. Apropo de ce spuneam că am solicitat sprijin financiar pentru a finaliza un sector de drum ca să legăm comuna Ciurea de Târgu de Cherestea. Se pot co-finanța proiecte și cu siguranță această sumă pe care Zona Metropolitană o va încasa se va constitui într-un fond de co-finanțare. Proiectele pe care noi încercăm să le abordăm prin intermediul Zonei Metropolitane nu sunt 100% elegibile. Sunt anumite activități pe care tu, ca asociație, ca entitate care aplici, trebuie să vii cu partea ta de co-finanțare. De regulă, ele sunt de minimum 2 la sută, dacă e să vorbim de programele operaționale regionale și probabil că aici o să ne adresăm. La un grant, să spunem de 10 milioane de euro, 2 la sută deja înseamnă foarte mult. Și, de asemenea, de ce nu, putem realiza și toată partea de studii care, de regulă, nu este elegibilă – studiile de fezabilitate,  proiectele, avizele, toate sunt în sarcina celor care solicită finanțare.

- Se vorbește foarte mult în ultima perioadă despre reforma administrativă la nivel național. Sunteți pentru această reformă? Credeți că o Românie, cu mai puține județe, cu mai puține comune, ar fi mai funcțională?

- Cred că da, pentru că, într-adevăr, sunt UAT-uri care, fără să se supere careva pe mine, sunt mici, cu 1.300 de locuitori, iar rezolvarea problemelor ar putea veni prin unire. Când s-au înființat comune noi, nu am înțeles raționamentul, dar acum îmi este clar pentru că, într-adevăr, să ai trei comune una lângă alta cu o populație de 1.000, 2.000, 3.000 locuitori, să ai trei consilii locale și un personal administrativ care, sigur, pentru a face o teamă bună trebuie să aibă și un venit decent, este greu. Am fost și eu întrebat dacă nu dorim să trecem la statut de oraș. Am spus atunci, și repet, că ar trebui să le ofer oamenilor condiții de oraș, dar cu taxe ca în mediul rural.

- Ce ați fi vrut să faceți și n-ați putut face în toți anii de când ați preluat funcția de primar, în 2008?

- Am o neîmplinire, că nu am reușit să prindem o finanțare pentru sectorul medical. Dispensarele medicale au rămas în urmă fiincă nu am avut fonduri.

Am depus proiect de finanțare, dar nu am reușit. Sunt anumite lucruri pe care le am în atenție și sper să reușim. În toamnă, se va deschide o linie de finanțare prin Administrația Fondului de Mediu și sperăm că vor fi condiții mai ușor de îndeplinit.

- Dar asistența medicală este asigurată, nu sunt probleme.

- Categoric. Avem cinci medici, un centru de permanență în satul Ciurea și vrem să mai deschidem unul și la Dumbrava, unde avem un spațiu foarte bun, pus la dispoziție de Consiliul Local. Avem  acceptul DSP, CJAS și al Colegiului Medicilor pentru ca și la Dumbrava să avem un program de permanență medicală. Satul Dumbrava are un medic care este titular la Ciurea și vine de două ori pe săptămână, eliberează rețete pentru bolnavii cronici și mai răspunde la urgențe. Acest centru va deservi și zona Vișoianu, chiar și Mogoșești.

- Vă invit la un exercițiu de imaginație. Cum credeți că va arăta Ciurea peste 3-4 decenii, peste jumătate de secol, să zicem?

- Dacă toți cei care vor succede la conducerea comunei și în Consiliul Localul vor avea o viziune cel puțin, cum am avut noi, cu siguranță Ciurea, ajutată și de cadrul natural, poate și trebuie să rămână un centru de atracție atât pentru achiziționarea unei locuințe, dar și ca zonă de relaxare. În zona Slobozia avem o cotă de 440 de metri altitudine și organizăm multe activități la care vine multă lume. În week-end a avut loc Asaltul Lupilor, o competiție, un traseu aplicativ la care s-au înscris în jur de 1.000 de persoane. Apoi, cred că vom reuși să construim un centru turistic în zona fostei Cabane Bârnova. Suntem în situl Natura 2000, ceea ce garantează frumusețea locului și faptul că va fi bine conservat.

- Vă pregătiți și de Serbările comunei.

- Da, vor avea loc pe 3 și 4 iunie și coincid cu finalul de an școlar. Sunt legate și de hramul satului Ciurea, prăznuit pe 5 iunie, de Sfânta Treime. Vom avea activități sportive, întreceri pe biciclete, pe role, desene pe asfalt. Copiii vor fi în centrul manifestării, vor cânta și vor dansa. Ne vom strădui să aducem interpreți consacrați care vor da o atmosferă de sărbătoare comunității noastre.

Maura ANGHEL, Dan BREZULEANU