Anul „marii sistematizări”

* 2012 a adus Iaşului o nouă sistematizare, prin prisma marilor şantiere ce s-au deschis pe fonduri europene sau de la bugetul local * au reuşit să fie finalizate mari lucrări edilitare sau semiparticulare precum complexul Palas, pasajul de la Hala Centrală, Teatrul Naţional, şantierul din Tătăraşi şi chiar câteva parcuri de joacă, totul cu un uriaş efort financiar

Marile realizări ale anului peste care tocmai s-a tras linie, cu fricile şi bucuriile lui, au fost pliate pe campaniile electorale pentru locale, în iunie, iar mai apoi, în prag de an nou, pentru parlamentare. Prima dintre aceste realizări - produsul marii asocieri dintre Consiliul Local şi firma Iulius Group, maiestuosul complex Palas, este inaugurată cu mare fast de oficialităţile locale, înainte ca meşterii chinezi să arunce ultimul termopan peste înălţimile clădirilor de sub poalele Palatului Culturii. Succesul a fost pe măsura grandiosului proiect, fără ca nefinalizatele clădiri de la intrare să fie vreun impediment. Însuşi premierul Victor Ponta a ţinut să taie panglica tricoloră a celei mai mari investiţi făcute vreodată la Iaşi. Potrivit fişei obiectivului, complexul Palas se desfăşoară pe o suprafaţă totală construită de aproximativ 320.000 metri pătraţi iar costurile s-au ridicat la peste 260 milioane de euro. Odată cu inaugurarea din vara anului trecut, la Palas s-au creat aproximativ 4.000 de locuri de muncă permanente. Tot în perioada campaniei pentru locale, municipalitatea reuşeşte să îngroape şi lucrările parcă fără de sfârşit de la pasajul pietonal Hala Centrală, rebotezat după cronici în Pasajul Sfânta Vineri. Pasajul pietonal, care a înghiţit în decursul celor 5 ani de zile de lucrări numai puţin de 4 milioane de euro, se întinde pe o suprafaţă de 1.830 metri pătraţi, din care 450 metri reprezintă vestigiile ce vor avea funcţiuni de cafenele şi magazine de artizanat, iar diferenţa va avea destinaţia de culoare, spaţii de acces şi spaţii comerciale. Pasajul este prevăzut cu scări rulante care fac legătura cu Esplanada Halei Centrale, Casa de Pensii şi strada Sf. Lazăr.

Finalizări istorice

Pentru a rămâne tot în sfera obiectivelor de anvergură ale Iaşului, ce au fost dezbrăcate de schele după ani de abandon, aducem în atenţie şi Teatrul Naţional, edificiu important al urbei, între zidurile căruia funcţionează şi Opera din Iaşi. Lucrările de reabilitare ale Teatrului Naţional au început în anul 2006 şi s-au finalizat 6 ani mai târziu, practic tot în vara anului trecut. Pentru lucrările de consolidare a structurii de rezistenţă a clădirii, înlocuirea acoperişului, refacerea pardoselilor ornamentale din marmură, restaurarea componentelor artistice şi a corpurilor de iluminat, s-au cheltuit peste 9 milioane de euro. Pentru ca întreaga lucrare să fie încununată de succes, municipalitatea ieşeană intenţionează să modernizeze şi esplanada din faţa teatrului, dar şi aleile din jurul acestuia. După rezilierea contractului cu firma grecească Themeli, Primăria Iaşi reuşeşte, tot în vara anului trecut, să finalizeze o altă lucrare ce s-a întins pe o durată nefirească de timp, de peste 4 ani, fiind vorba de reabilitarea străzii Vasile Lupu, principala arteră a cartierului Tătăraşi. Din cauza unu contract care a suportat hibe încă de la început, municipalitatea a fost nevoită să facă o infuzie gratuită de capital de la bugetul local, iar ieşeni să suporte câţiva ani un şantier pe care nu se prea vedeau transformări majore. Primăria Iaşi continuă în acelaşi ritm heirupist să dea gata şi alte lucrări care au trenat ani la rând. Astfel, tot vara trecută, foarfecele oficial îşi mai face treaba tăind panglici şi la unele parcuri de joacă, în lipsa beneficiarilor, dar cu o prezenţă covârşitoare a pensionarilor şi simpatizanţilor de partid. După câte s-a observat în timpul inaugurărilor, toate cele 93 de parcuri de joacă pentru care şefii Primăriei s-au lăudat că au cheltuit 12 milioane de lei, au fost refăcute în urma vandalizării acestora de către huliganii din cartierele Iaşului, care şi-au făcut un obicei din a consuma băuturi alcoolice, a juca jocuri de noroc sau umple de mizerie aceste locuri de joacă. Nici cei bătrâni nu au fost vitregiţi de beneficiile guvernării locale. Pentru a le alunga singurătatea şi a nu-i ţine dispersaţi, primarul Gheorghe Nichita a dispus transformarea unor puncte termice dezafectate sau care deţineau o suprafaţă construită prea mare, în cluburi pentru pensionari, pentru petrecerea timpului liber.

Multe retuşuri în punctele esenţiale

Şi pentru CET, Primăria Iaşi găseşte un nou destin şi o nouă faţă, pe nume Dalkia România, o firmă franceză ce se angajează că va transforma sistemul centralizat de termoficare, sub noua societate Dalkia Termo Iaşi, într-un serviciu rentabil pentru ieşeni şi pentru conturile sale, în următorii 20 de ani de concesiune. Garanţiile acestui nou serviciu constau într-o comunicare mult mai bună cu clienţii şi un preţ corect al gigacaloriei, dar şi investiţii mari în sistem. Tot la capitolul investiţii, municipalitatea ieşeană a reuşit în acest an să demareze unele dintre cele mai mari lucrări pe fonduri europene. În jur de 150 de milioane de euro urmează să fie investiţi până în anul 2014 pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, modernizarea trotuarelor, realizarea pasajului rutier subteran din Piaţa Eminescu şi cel suprateran de la Ţigarete, dar şi reabilitarea pasajului Nicolina, modernizarea bazei de agrement de la Ciric, reabilitarea a 11 artere din centrul istoric al municipiului sau finalizarea lucrărilor la artera pietonală Ştefan cel Mare. În ultima lună din 2012 s-a reuşit şi mutarea Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor într-un sediu nou, dispus la etajul II al complexului comercial Iulius Mall din Tudor Vladimirescu.
Dincolo de continuarea unora dintre marile investiţii începute anul trecut, municipalităţii i-ar mai rămâne în lucru, în acest an, demararea proiectului de reabilitare termică a blocurilor, punerea la un punct a unui sistem eficient de deszăpezire, educarea şi profesionalizarea funcţionarilor, adoptarea principiului transparenţei în întreaga activitate publică desfăşurată la nivelul serviciilor Primăriei şi o incisivă campanie de promovare a Iaşului, fără de care şantierele de acum nu vor fi decât un trist prilej de reflecţie asupra unor investiţii terminate în coadă de peşte. (Nelu Păunescu)