Autoritățile din Moldova, corigente la capitolul „transparență bugetară locală”

Autoritățile locale și aleșii locali au în sarcina lor peste 28% din totalul cheltuielilor publice * firește, bugetele municipiilor sunt cele mai consistente: ele însumează 40% din totalul bugetelor locale * totuși, 36 de municipii din cele 109 nu au reușit să ia nici măcar „notă de trecere” la capitolul „transparență bugetară locală”, având scorul de 4 sau mai puțin, printre acestea situându-se și Iașul, cu un rușinos loc 79!

 

 

Au trecut 15 ani de la adoptarea Legii finanțelor publice locale (273/2006), însă majoritatea marilor autorități locale din țară încă nu o respectă. Acesta e motivul pentru care nu prea avem premianți la transparență bugetară locală, conform ultimei analize derulate de Funky Citizens în intervalul 27 aprilie - 10 mai.
Doar municipiul Timișoara a obținut nota 8, iar alte 15 municipii au obținut un scor de 7 din cele 10 puncte posibile pentru un buget deschis, printre acestea situându-se și Suceava (locul 4), Fălticeni (5), Piatra Neamț (9), Câmpulung Moldovenesc (14).

La coada clasamentului se află municipii care se scaldă în „mediocritate” (5 și 6 puncte), pentru care nu au putut fi identificate informații actualizate despre bugetele locale pe 2021 sau pentru care informațiile sunt minimale, lipsind elementele esențiale pentru a putea asigura principiul transparenței bugetare - printre care Vaslui (locul 20),  Pașcani (21), Bacău (24), Vatra Dornei (35).

La final, 36 de municipii din cele 109 analizate nu au reușit să ia nici măcar „notă de trecere", având scorul de 4 sau mai puțin, ca de exemplu Onești (locul 75), Iași (79), Roman (80), Moinești (86), botoșani (88), Huși (89), Dorohoi (90), Rădăuți (95), Bârlad (100).

Elena Calistru, Președinte Funky Citizens, crede că „bugetele locale sunt printre cele mai importante ocazii cu care autoritățile administrației publice locale pot implica cetățenii și alți actori interesați în conversații de substanță despre prioritățile comunității lor”.

Deși prezența la urne pentru alegeri locale este depășită doar de cea la alegerile prezidențiale, analiza de față relevă un interes scăzut pentru o implicare continuă în deciziile publice. Altfel spus, nu există o cultură puternică a participării publice, nu există un cadru coerent de dialog constant între cetățeni, ONG-uri și autorități locale și, nu în ultimul rând, reglementările legale ce țin de transparența decizională se bifează doar formal, atunci când sunt bifate.

Rezultate principale și metodologie

Elementele de bază (proiect de buget supus dezbaterii publice, forma finală a bugetului aprobat și toate documentele obligatorii conform legii) lipsesc de pe website-urile mult prea multor municipii. În mult prea puține dintre acestea am găsit informație accesibilă în format editabil sau deschis, așa cum cer standardele europene și internaționale în materie de guvernare deschisă și date deschise.

Bunele practici de a explica bugetul pe înțelesul cetățenilor au fost întâlnire doar în câteva locuri (Timișoara, Brașov, Oltenița, Odorheiu Secuiesc, Primăriile sectoarelor 1 și 6). Există unele localități unde a fost complicat să identificăm informațiile obligatorii din punct de vedere legal și multe unde a fost imposibil să găsim informație actualizată.
Analiza măsoară gradul de transparență a bugetelor locale a tuturor celor 103 municipii din țară (plus cele 6 sectoare din București), în baza a șase criterii: respectarea termenului de publicare (din 109 municipii, doar 55% și-au publicat proiectele de buget local în termenul legal), publicarea unui anunț de dezbatere pe site (14 dintre municipiile analizate nu au publicat niciun fel de anunț de dezbatere pe site, contrar normelor legale), alocarea unui termen mai larg pentru dezbatere (doar 4 municipii - Slatina, Suceava, Satu Mare și Fălticeni, au permis cetățenilor un timp mai larg pentru dezbatere), publicarea bugetului în format deschis (la 10 ani de când România s-a alăturat Open Government Partnership, sub 5% dintre municipalități au proiectele de buget publicate în format tabelar editabil), organizarea unei dezbateri propriu-zise (au fost și cazuri în care, deși a fost organizată dezbatere pe proiectul de buget, niciun cetățean nu s-a prezentat), respectarea termenului de adoptare a bugetului (majoritatea municipiilor analizate - peste 80%, și-au aprobat bugetele locale până la expirarea termenului legal).

„Deschiderea bugetelor nu înseamnă doar niște grafice frumoase”

Autorii proiectului consideră că deschiderea bugetelor nu înseamnă doar niște grafice frumoase, deși sunt un pas important în această direcție: „Este necesară publicarea tuturor datelor din procesul bugetar, în formate deschise (sau măcar editabile). De asemenea, deschiderea bugetelor nu poate exista în neant. Este necesar nu doar un format unitar pentru cum sunt publicate bugetele, ci și formate decente pentru website-urile autorităților locale, precum și pârghii pentru a le face să își mențină datele actualizate”

Analiza face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit „Republica Funky", derulat de Funky Citizens, în parteneriat cu Bjerkaker LearningLab din Norvegia și RISE Project România, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este crearea unei rețele de organizații locale care să sprijine dezvoltarea cetățeniei active, precum și stimularea dialogului constructiv între autorități, cetățeni și reprezentanții societății civile la nivel local, prin elaborarea de instrumente și resurse replicabile în comunități de dimensiuni diverse din România. O parte a proiectului va consta într-o cercetare exhaustivă, în premieră, despre gradul de deschidere al tuturor celor peste 3.000 de primării din țară, care se va traduce într-un Indice al Participării Locale ce va fi publicat anual.

Funky Citizens este raportorul pentru România în cadrul International Budget Partnership, unde analizează bianual gradul de deschidere al bugetelor țării, prin Open Budget Survey. Acesta este un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional: transparență, participarea publicului și supervizare bugetară. Daniel BACIU