Contractul individual de muncă se suspendă de drept pe timp de carantină

Legislaţia din România protejează chiar şi în contextul actual angajatul de eventualele abuzuri, dar în egală măsură există prevederi ce vin în sprijinul angajatorilor. Contractul individual de muncă se suspendă de drept atunci când intervine carantina sau forța majoră. Forţa majoră este definită că fiind acea împrejurare externă, absolut imprevizibilă și invincibilă, care împiedică executarea unui astfel de contract. Dacă forța majoră determină imposibilitatea exercitării sarcinilor de serviciu, atunci poate interveni suspendarea de drept a contractului de muncă. Astfel, angajatorul poate decide în mod unilateral modificarea locului de muncă și a felului muncii.

Decretul din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a fost emis de Președintele României, ca urmare a răspândirii coronavirusului la nivelul a peste 150 de țări, și are drept scop limitarea efectelor pandemiei în România. Au fost astfel dispuse măsuri prin care se restricționează modul în care un angajator poate continuă să-și desfășoare activitatea, situație ce se circumscrie noțiunii de „forță majoră”, care poate determina suspendarea de drept a contractului de muncă. „În consecință, operează o suspendare a efectelor principale ale contractului de muncă: prestarea muncii de către salariat și, în mod corelativ, remunerarea muncii de către angajator. O altă situație ce poate interveni, ca urmare a efectelor stării de urgență asupra activității angajatorului, este suspendarea contractului de muncă din inițiativa angajatorului, în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”, precizează avocata Gianina Poroşnicu.

Efectele suspendării contractelor de muncă

În ipoteza instituirii carantinei, persoanele în privința cărora s-a luat această măsură "beneficiază de indemnizația pentru carantină, cuantumul lunar reprezentând 75% din baza de calcul.
Ordonanța de urgență nr. 30, care a intrat în vigoare pe 21 martie, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului, arată că atunci când se realizează suspendarea temporară a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului ca urmare a efectelor produse de coronavirus, "indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020”, detaliază avocata Smaranda Colţa.

Condiţii pentru a putea intra în şomaj tehnic

Pentru a-şi putea trimite angajaţii în şomaj tehnic şi ca ei să beneficieze de cei 75% din salariul mediu brut, angajatorii trebuie să îndeplinească două condiţii. Prima: întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din anexă nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează certificatul de situații de urgență conform metodologiei aprobate prin ordin.

A doua condiţie: angajatorii reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la dată intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

"În concluzie, indiferent de modalitatea de suspendare a contractului individual de muncă, trebuie avute în vedere dispozițiile legale incidente, pentru a nu transforma drepturile angajatorului într-un instrument de abuz exercitat asupra propriilor angajați, sau viceversa, cu atât mai mult cu cât statul încearcă, prin măsuri de protecție socială, să vină în întâmpinarea dificultăților experimentate de angajatori, pe de o parte, și de angajați, pe de altă parte", conchid cele două avocate, Smaranda Colţa şi Gianina Poroşnicu. Marcel FLUERARU