Energizantele, interzise adolescenților

* deputații au fost de acord cu proiectul de lege prin care minorii nu mai pot consuma băuturi energizante * în ultimii ani, acestea deveniseră un pericol foarte mare pentru tineri * proiectul de lege introduce amenzi pentru operatorii economici care încalcă aceste prevederi de până la 30.000 de lei, în funcţie de gravitatea faptei

Ziua de ieri a adus o veste foarte bună - Camera Deputaților a interzis consumul de băuturi energizante de către minori. Potrivit unui amendament adoptat de plen, constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, conform legii penale, să fie considerate infracţiuni, comercializarea sau oferirea cu titlu gratuit, inclusiv prin automate comerciale, a băuturilor energizante către minori de către unităţile autorizate să le comercializeze.

Proiectul de lege prevede, în fapt, interzicerea comercializării băuturilor energizante care conţin combinaţii variate de carbohidraţi, vitamine, minerale, cu două sau mai multe substanţe precum cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactona şi alţi compuşi cu efect de stimulare a sistemului nervos central în anumite locații, vorbim de incinta unei instituţii de învăţământ, a unor instituții sanitare, sau destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate.

 

Proiectul introduce amenzi pentru operatorii economici care încalcă aceste prevederi de până la 30.000 de lei, în funcţie de gravitatea faptei. În cazul repetării contravenţiilor prevăzute de proiect, se dispune, de asemenea, măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.

Considerate ca fiind doar o băutură pentru adulți, energizantele au captat atenția adolescenților și preadolescenților, devenind o parte integrantă a vieții lor de zi cu zi. Însă, cu creșterea consumului, apar și întrebările privind impactul asupra sănătății și dezvoltării acestor tineri.

„În ultimii ani, s-a observat o creștere semnificativă a consumului de energizante printre tineri. De la magazinele de colț până la automatele din școli, aceste băuturi energizante sunt la îndemâna oricărui adolescent care dorește un impuls rapid de energie. Publicitatea agresivă și ambalajele colorate atrag atenția tinerilor, iar promisiunea de a le oferi energie și concentrare instantanee îi face pe mulți să fie atrași”, a spus Ioana Dima, cadru didactic la un liceu din Iași.

În anumite cazuri, consumul de energizante duce la deces

În urmă cu doar 8 luni, în Iași, un adolescent de doar 16 ani a murit după ce în timpul unei tabere studențești a consumat mai multe energizante, în aceeași zi.

Yanis era extrem de entuziasmat de școala de vară la care lua parte. Nu credea ca energizantele pe care le consumă i-ar putea aduce sfârșitul. Era într-o cameră de cămin împreună cu colegii când, în toiul nopții, i s-a făcut rău. „Perioada asta a fost cruntă. Numai o mamă sau un părinte știe ce înseamnă. Nopți nedormite și gânduri. Bine că au făcut ceva cu legea asta ca să nu se mai repete, ca să nu mai treacă nimeni prin durerea mea. Numai eu știu că dimineața singura mea alinare e poza lui. Mă uit în ochii lui... Ce mă șochează e că sunt părinți care nu înțeleg pericolul energizantelor. Sunt părinți care cumpără pentru ei, pentru petreceri. Și în ziua înmormântării am fost la un magazin și când am ieșit a intrat un tată cu doi copii, adolescenți și pe lângă ce au cumpărat ei, sucuri pentru o petrecere, au cumpărat și energizante, patru baxuri. Atunci, doamna de la magazin i-a zis că mie mi-a murit copilul de la un energizant și nu au vrut să creadă”, povestește mama lui Yanis, Ionela Tanasă.

Îndurerată, femeia crede ca nu și-ar mai fi pierdut fiul dacă noua lege ar fi existat mai de demult. „Din păcate, se vindeau și în școli, și în tonomate, peste tot. Eu, după ce s-a întâmplat cu Yanis, am tot văzut tineri de vârsta lui și am văzut ca unii au și trei doze în mâna. Ar trebui să fie toți conștienți și să nu ajungă la cimitir, cum fac eu. Să înțeleagă cât este de grav. Dacă era legea asta nu cred că se mai ajungea aici. Aș fi știut că se face ceva, poate nu i le mai vindeau. Nu ar mai fi fost la fiecare colț de stradă și în școli. Am rămas șocată. Sunt și părinți care nu vor să creadă. Sunt mai liniștită acum, știind de lege. Am simțit să fac public cazul lui Yanis tocmai pentru că am sperat să se rezolve ceva. Mă bucur enorm că s-a votat. Cel mai bun lucru e să mă vadă părinții cu o lumânare în mână și să facă și ei ceva, nu doar legile. Să îi verifice, să nu îi lase așa. De multe ori mă simt vinovată că nu l-am verificat mai mult. În casă, el nu consuma energizante”, a mai adăugat mama lui Yanis.

Printre cele mai întâlnite stări și afecțiuni pe care consumul de energizante le provoacă se numără durerile de cap, greața, insomnia, amețelile, dificultățile de respirație, palpitațiile și anxietatea.

Motivații și presiuni sociale

Dar ce îi determină pe tineri să consume atât de multe energizante? În spatele acestei alegeri, se află adesea presiunea academică și socială. Într-o societate în care performanța este adesea măsurată prin realizările școlare și succesul social, mulți tineri se simt obligați să se mențină mereu în vârf. Ei văd energizantele ca pe un instrument care să le ofere un avantaj competitiv, ajutându-i să își păstreze ritmul alert al vieții lor. „Când îi vezi pe cei din jur că beau, îți cumperi și tu, altfel ești considerat fraier și gașca te respinge. Apoi, îmi place să fiu la nivelul cel mai bun în tot ce fac, fie că e vorba de școală sau de sport", spune Alex. "Energizantele par să mă ajute să fiu mai concentrat și să am mai multă energie să duc la bun sfârșit tot ce îmi propun”, a spus Alex, un adolescent de 16 ani.

Cu toate acestea, consumul excesiv de energizante poate avea consecințe grave asupra sănătății și dezvoltării tinerilor. Unul dintre cele mai preocupante aspecte este dependența. Când tinerii devin obișnuiți cu consumul de energizante pentru a face față cerințelor zilnice, există riscul ca aceștia să dezvolte o dependență fizică și psihologică. Acest lucru poate duce la tulburări de somn, anxietate și chiar depresie.

Pe lângă dependență, consumul excesiv de energizante poate afecta și sănătatea fizică a tinerilor. Ingredientele active, cum ar fi cofeina și taurina, pot crește tensiunea arterială și ritmul cardiac. Consumul excesiv poate duce la aritmii cardiace, insomnie și chiar accidente vasculare cerebrale. În plus, tinerii care consumă energizante în loc de mese echilibrate și nutritive pot fi expuși riscului de malnutriție și tulburări alimentare. „Pentru a aborda această problemă într-un mod sensibil și proactiv, este esențial să implicăm toate părțile interesate: părinți, educatori, profesioniști din domeniul sănătății și comunitatea în ansamblu. Părinții joacă un rol crucial în educarea și ghidarea copiilor lor în luarea deciziilor sănătoase. Ei ar trebui să fie conștienți de influențele externe și să comunice deschis cu copiii lor despre riscurile consumului de energizante”, a completat psihoterapeutul Letiția Popa.

Ea este de părere că școlile ar trebui să ofere programe educaționale care să abordeze nu doar riscurile consumului de droguri și alcool, ci și ale consumului de energizante. Este important ca elevii să fie informați corect despre efectele negative ale acestor băuturi și să fie încurajați să își mențină un stil de viață sănătos. „De asemenea, este necesară o reglementare mai strictă a comercializării și promovării energizantelor către tineri. Prin restricționarea accesului la aceste băuturi și prin reglementarea publicității adresate minorilor, putem reduce expunerea acestora la aceste produse și, implicit, consumul lor”, a adăugat psihoterapeutul.

Consumul de energizante printre minori este o problemă complexă și sensibilă, care necesită o abordare holistică și colaborativă. Este imperativ ca noi, ca societate, să ne unim eforturile pentru a proteja sănătatea și bunăstarea tinerilor noștri. Prin educare, reglementare și sprijin comunitar, putem să îi ajutăm pe acești tineri să facă alegeri sănătoase și să își construiască un viitor luminos și fără dependențe.

Maura ANGHEL, Maria STANCU