Ieșenii nu mai vor să fie oameni de afaceri. Peste 850 de firme s-au închis în 2024

 * statisticile recente confirmă o creștere alarmantă a numărului de firme care și-au suspendat activitatea *cu peste 18.700 de companii aflate într-o astfel de situație, mediul economic se confruntă cu o dinamică fără precedent * Iașul, unul dintre cele mai importante centre economice ale țării, nu face excepție, înregistrând o creștere semnificativă a suspendărilor de firme * fenomenul ridică întrebări despre provocările specifice ale regiunii și despre măsurile necesare pentru revitalizarea antreprenoriatului local

Anul 2024 a adus schimbări semnificative în peisajul economic al României, iar numărul firmelor care și-au suspendat activitatea a crescut considerabil. Conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), 18.716 firme și-au pus activitatea pe pauză, înregistrându-se o creștere de 14,58% față de anul precedent. Această tendință reflectă presiunea economică și volatilitatea pieței, care au afectat antreprenorii din diverse sectoare.

Gata cu afacerile!

Printre județele cu cele mai multe suspendări, Iașul ocupă un loc fruntaș, cu 851 de firme care și-au închis temporar porțile, marcând o creștere de 15,16% față de 2023. Acest fenomen indică dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri ieșean, în special în sectoare precum comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. În ciuda eforturilor administrației locale de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii, multe companii au fost nevoite să își reevalueze strategiile și să ia decizia dificilă de a suspenda activitatea.

Bucureștiul rămâne lider în clasamentul suspendărilor, cu 2.252 de firme afectate, urmat de Cluj, Brașov, Bihor și Timiș. Cu toate acestea, Iașiul continuă să fie un pol economic important al țării, iar creșterea numărului de suspendări nu reflectă neapărat o criză profundă, ci mai degrabă o realiniere a pieței la noile condiții economice. Unii antreprenori aleg să își restructureze afacerile, în timp ce alții preferă să își ia un răgaz pentru a analiza viitorul economic al regiunii.

În județele cu cele mai puține suspendări, precum Ialomița, Covasna, Gorj, Teleorman și Giurgiu, cifrele sunt semnificativ mai mici, însă acest lucru nu înseamnă neapărat o economie mai stabilă, ci poate indica un mediu de afaceri mai puțin dinamic. Pe de altă parte, creșteri spectaculoase ale suspendărilor au fost înregistrate în Tulcea, Dâmbovița și Giurgiu, unde firmele s-au confruntat cu dificultăți majore în adaptarea la noile realități economice.

În ceea ce privește sectoarele cele mai afectate, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, reparațiile auto și moto au înregistrat cele mai multe suspendări, urmate de activitățile profesionale, științifice și tehnice și de sectorul construcțiilor. Acesta din urmă a cunoscut o creștere semnificativă a suspendărilor, de peste 31,46%, ceea ce indică dificultăți tot mai mari în acest domeniu.

Ultimele luni ale anului 2024 au continuat să fie marcate de incertitudini, iar în decembrie s-au consemnat 1.963 de suspendări la nivel național. Cele mai multe dintre acestea au avut loc în București, Cluj, Iași, Brașov și Sibiu, ceea ce demonstrează că zonele economice dinamice sunt și cele mai vulnerabile la schimbările din piață.

În concluzie, anul 2024 a fost unul plin de provocări pentru antreprenorii români, iar numărul mare de suspendări reflectă dificultățile cu care aceștia s-au confruntat. În special la Iași, această tendință ridică semne de întrebare cu privire la viitorul mediului de afaceri și necesitatea unor măsuri de sprijin mai consistente. Cu toate acestea, antreprenorii din Iași sunt cunoscuți pentru adaptabilitatea și determinarea lor, iar viitorul economic al regiunii depinde de capacitatea acestora de a se reinventa și de a face față noilor provocări.

Maura ANGHEL