Moldova, amenințată de deșertificare

 * cele mai afectate județe sunt Vasluiul și Botoșaniul * la nivel național, peste o treime din suprafața arabilă a României este în pericol de aridizare și deșertificare

În fiecare an, pe 17 iunie, este sărbătorită Ziua Mondială de Luptă Împotriva Deșertificării, un fenoment care amenință și România. Potrivit pedologilor, o treime din teritoriul țării (aproximativ șapte milioane de hectare) și 40% din suprafața agricolă sunt în pericol de a se transforma în dune de nisip. Cele mai vulnerabile regiuni sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.
„România este situată într-o zonă cu climă excesiv continentală, caracterizată prin secete pedologice prelungite. În ultimii 10 ani, temperaturile medii anuale au crescut cu 0,2 - 0,6℃, iar precipitațiile au scăzut cu 10 - 15 milimetri față de mediile multianuale, indicând o intensificare și extindere a fenomenelor de deșertificare și degradare a terenurilor, în special în sudul și estul țării”, explică profesorul Ioan Jelev, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole.
Cauza principală a aridizării și deșertificării este schimbarea climatică globală, manifestată prin instabilitate atmosferică crescută, fenomene meteorologice extreme și variații bruște ale temperaturii și precipitațiilor. Acestea sunt însoțite de intensificarea vânturilor și inundații atipice.
O treime din ogoarele României s-au umplut de nisip
Conform unui studiu recent al Ministerului Mediului, peste o treime din suprafața arabilă a României este în pericol de aridizare și deșertificare. Aceasta afectează peste 800.000 de hectare, unde agricultorii întâmpină dificultăți tot mai mari.
Pământurile Moldovei suferă o degradare fără precedent, în zonele secetoase, mai ales în regiunea colinară, manifestându-se un adevărat fenomen de deșertificare. Mai mult decât o simplă avansare a dunelor de nisip, pământul își pierde capacitatea de a crește plante. Cauzele sunt seceta ultimilor ani, suprapășunatul, despăduririle, irigarea excesivă și o agricultură nesustenabilă. Odată vegetația eliminată, coroziunea vântului și a apei transportă solul subțire și uscat, care nu se va mai regenera timp de secole.
În județul Vaslui, unul dintre cele mai afectate din acest punct de vedere, situația este dramatică. Din suprafața de circa 500.000 de hectare, fenomenul de eroziune se manifestă la peste 200.000 de hectare, iar alunecările de teren, la peste 21.000 de hectare. Peste 100.000 hectare de teren agricol au devenit impracticabile, ca urmare a alunecărilor de teren din aproape toate localitățile Botoșaniului, ceea ce reprezintă un sfert din suprafața județului.
În lume se pierd anual prin deșertificare între șase și 27 milioane de hectare, iar 70% din suprafața de uscat e suficient de degradată încât să fie vulnerabilă la astfel de distrugeri. Ca soluții, specialiștii avansează lucrările de reîmpădurire, rotația culturilor și stoparea defrișărilor agresive, care au făcut mari distrugeri.
Clara DIMA