Pogromul din 1941, comemorat la Cimitirul Evreiesc

Victimele atrocităţilor comise în urmă cu 81 de ani la Iaşi au fost comemorate de autorităţile locale şi oficialităţi centrale, cât şi de reprezentanţi ai ambasadei Israelului, Republicii Moldova şi Germaniei.

Aşa cum e tradiţia de opt ani încoace, de la primele ore ale dimineţii zeci de persoane au venit în faţa Centrului de Cartier Păcurari pentru a pleca în Marşul Vieţii.

La Cimitirul Evreiesc din Iaşi, după intonarea imnurilor de stat ale României şi Israelului, au fost depuse coroane de flori la monumentele victimelor Pogromului din vara anului 1941. Evenimentul a avut loc în prezenţa ambasadorului Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, reprezentanţi ai Germaniei şi Republicii Moldova.

Prezent la eveniment, ambasadorul David Saranga a spus că în urmă cu 81 de ani, aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria recentă a României, copii, femei şi bărbaţi fiind umiliţi şi bătuţi şi ucişi pentru simplul motiv că s-au născut evrei. “O ură imensă a cuprins Iaşiul, un loc care până nu demult însemnase acasă pentru evrei şi creştini. Ordinul mareşalului Antonescu de a se curăţa Iaşiul de evrei au dat frâu liber unei violenţe ucigaşe atât din partea soldaţilor şi poliţiştilor români dar şi unor oameni de rând. Cei care au supravieţuit gloanţelor au fost duşi la gară şi urcaţi în "trenurile morţii". Timp de mai multe zile, prin temperatura verii, ei au fost plimbaţi dus-întors, dus-întos, între mai multe gări. Astăzi ne amintim de toţi cei care au fost victime ale urii din acele zile teribile din 1941 aici în Iaşi dar Dar azi îi sărbătorim şi pe cei care au scăpat din acel infern. Din păcate, sunt din ce în ce mai puţini printre noi. Adevărul, oricât de dureros ar fi, trebuie recunoscut pentru ca istoria să nu se repete. România a făcut paşi importanţi în privinţa asumării memoriei şi a responsabilităţii faţă de trecut”, a spus Ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga.

Premierul şi preşedintele României au transmis la rândul lor mesaje cu prilejul comemorării celor 81 de ani de la Pogromul din vara lui 1941. “Pogromul de la Iaşi a fost un capitol sângeros dintr-un şir lung de asasinate antievreieşti care au avut loc în România în prima jumătate a secolului trecut. Comemorarea dramei din urmă cu 81 de ani reprezintă un act de profund respect şi reparaţie morală faţă de victime, supravieţuitori şi urmaşii acestora. Odată cu trecerea timpului, evenimentele, mai ales cele extrem de dureroase, tind să fie uitate. Să nu lăsăm ca acest lucru să se întâmple şi în privinţa acestei perioade de istorie marcate de un genocid! Doar prin asumarea onestă a trecutului şi prin educarea tinerelor generaţii în spiritul adevărului şi dreptăţii putem dezvolta o societate puternică, gata să acţioneze şi să se opună derapajelor şi încercărilor de negare a Holocaustului şi de distorsionare a istoriei. Astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de vocile tuturor: supravieţuitori, istorici, cercetători şi societate civilă, pentru a menţine vie amintirea milioanelor de oameni torturaţi şi ucişi în timpul Holocaustului, astfel încât, împreună, să consolidăm democraţia, solidaritatea şi toleranţa în societatea noastră, o lume în care antisemitismul, rasismul, ura sau xenofobia nu trebuie să îşi aibă locul”, a spus preşedintele prin mesajul său care a fost citit de Constantin Ionescu, Consilier de Stat - Departamentul Securităţii Naţionale.

Directorul Institutului Elie Weisell, Alexandru Florian a citit mesajul prim ministrului Nicolae Ciucă, prin care a transmis faptul că atât ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfăşurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, cât şi acordarea titlurilor de cetăţean de onoare supravieţuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea şi curtea fostei chesturi de poliţie, reprezintă repere şi exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată şi educaţia civică este răspândită şi popularizată. “Încurajez, în continuare, autorităţile locale şi centrale să marcheze acest eveniment şi datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare şi responsabilităţi. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm şi total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susţinerea educaţiei despre Holocaust şi a cercetării, pentru sprijinirea supravieţuitorilor, prin instituţiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial şi toţi ceilalţi actori implicaţi", a transmis prim ministrul.

Primarul Mihai Chirica a spus în discursul său că nu toate faptele evocate în cărţile de istorie sunt fapte de glorie, însă ele trebuie transformate în lecţii de viaţă din care fiecare trebuie să învăţăm câte ceva. “Important este să transmitem aceste lecţii din generaţie în generaţie Pogromul de la Iaşi de la sfârşitul lunii iunie 1941 este o lecţie amară despre război, instigare şi suferinţă. Mii de persoane de origine evreiască au fost umiliţi, jefuiţi şi ucişi în acele zile din vara lui 1941. Pogromul a demonstrat că este suficientă o scânteie pentru declanşarea urii. Au existat ieşeni care au făcut rău dar au fost şi ieşeni care au făcut bine salvând de la moarte sigură familii de evrei. Astăzi, relația ieșenilor și a autorităților locale cu comunitatea evreiască din oraș, dar și cu cetățenii evrei de origine română, şi nu numai din Israel este una excelentă și un exemplu de recuperare a unui trecut al cooperării și bunei înțelegeri. Nu există o altă comunitate care să fi avut un rol atât de însemnat în propășirea acestei urbe și sunt convins că redescoperirea sentimentului de prietenie dintre noi este abia la început”, a spus primarul Mihai Chirica.

Laura RADU