Război total între boschetarii Iaşului, din cauza gerului năpraznic

 De duminică, s-a dezlănţuit o luptă teribile între sutele de ieşeni care n-au parte de-un acoperiş stabil deasupra capului. Oameni care trăiesc din pomenile concetăţenilor, se alimentează de prin tomberoane, câteodată, dar foarte rar, mai şi lucrează. Cară mobilă, sacoşe cu cumpărături, nu fac munci agricole, că-s istovitoare, iar ei invocă mereu precaritatea sănătăţii lor.

 Ani la rând, au boierit-o, sezonul rece nu-i afecta prea tare, îşi găseau destule adăposturi, cel mai celebru e „hotelul” de peste drum de Iulius Mall. Canalul ăla de la intrarea pe pod, acolo pe unde trecea o magistrală a Termoficării. Căldură mai ceva ca-n apartamente, ba chiar şi apă pentru cei care  aveau chef să se spele. Deşi, majoritaea, nu. Stăteau cu sutele, nu-i deranja nimeni, îi vedeai ăn fiecare dimineaţă cum ies din catacombă şi se duc la cules de prin gunoaie. Vremuri apuse. Magistrala respectivă nu mai e nici pe departe atât de generoasă, numărul apartamentelor ce au încălzire centralizată s-a redus dramatic. Mai sunt vreo 17.000. Şcolile şi câteva instituţii. Nu prea sunt motive de pompat căldură.

Se dă la cap. Cu cuţitul, sticla, bucata de bordură ori cutia de conserve

Altă variantă îndelung folosită de către milogii Iaşului a fost dormitul în scările de bloc. Sub sau pe calorifere. Acum, când mai toate au interfoane şi carduri de acces, nu mai ai cum.

Nici imobilele nelocuite nu sunt o variantă, atunci când temperatura scade mult sub zero Celsius. Alfel, e rezonabil. În biserici, deşi multe, nu-s locuri de cazare ca la Putna. În cavourile descuiate de prin cimitire, se poate locui. Dar la limită şi nu pe ger.

În gări, nicio şansă, poliţia feroviară veghează şi evacuează. Non-stopurile au camere de supraveghere, identifică instantaneu tot ce mişcă, ar mai fi camerele de arest ale celor şase secţii de poliţie, dar acolo nu te poţi caza pentru mai mult de două nopţi. Spitalele ar părea o variantă. E cald, sunt condiţii bune acum, au fost exorcizaţi păduchii, mâncare moca şi destulă. În schimb, nu-i libertate, nu poţi ieşi din salon când ţi se încordează muşchii, n-ai voie băutură, ţigări şi femei. Tot în stradă e mai bine.

Numai că acolo e acum un război total între boschetari. Sunt cam 5.000, ce se luptă pentru câteva sute de locuri de cazare hibernală.

Războiul a început de duminică, 16 februarie. E fiecare pentru el, nu se fac alianţe, coaliţii, negocieri. Se dă la cap. Cu cuţitul, sticla, bucata de bordură ori cutia de conserve. Victimele nu contează, nu le plânge nimeni, n-au rude, prieteni şi, de multe ori, nici actele necesare pentru îngropăciune. Gerul continuă selecţia naturală. Marcel FLUERARU